Echilibrarea bugetelor locale pe anul în curs, utilizarea excedentului bugetar din 2017, investițiile care pot fi realizate prin programele guvernamentale, dar și cu fonduri europene și, nu în ultimul rând, achizițiile publice, au fost principalele probleme dezbătute, ieri, de președinții Consiliilor Județene în cadrul Adunării Generale a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR). Evenimentul a avut loc la Sala „Constantin Stere” din Senatul României. La lucrările Adunării Generale a UNCJR, convocată de președintele Marian Oprișan, au participat: prim ministrul Viorica Dăncilă, ministrul Mediului, viceprim-ministrul Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, viceprim-ministrul Paul Stănescu, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia-Olguța Vasilescu, ministrul Finanțelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, președintele ANAP (Agenția Națională pentru Achiziții Publice – n.r.), Bogdan Pușcaș.
Președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Marian Oprișan, a declarat în deschiderea lucrărilor că trebuie găsite soluții pentru deblocarea activității în administrație, prin realizarea unei legislații coerente și unitare. „Din păcate, de nepermis de multe ori, activitatea noastră este îngreunată și chiar blocată de legislația stufoasă și neunitară. Acest fapt ne îngreunează activitatea și lasă loc de interpretări juridice atât din partea funcționarilor, cât și a organelor de verificare și control. Decidenții de astăzi au înțeles aceste lucruri și ne aflăm în plin proces de acordare a legislației cu realitățile României de astăzi, un lucru imperios necesar, pe care trebuie să-l facem împreună – autoritățile locale, Guvernul României și Parlamentul țării”, a afirmat Marian Oprișan.
Acesta a subliniat, totodată, necesitatea accelerării reformelor reale care presupun mai ales descentralizarea administrativă și financiară. „Doamnă prim-ministru, vă spunem cu toată responsabilitatea, diferența dintre administrația României și administrația țărilor occidentale cu democrații consolidate este imensă. Å¢ările cu democrații consolidate au făcut descentralizarea în urmă cu 40-50 de ani, fapt care le-a dus la un nivel de dezvoltare așa cum vedem astăzi. Noi suntem interfața între cetățean și autoritățile publice centrale. Viitorul european este viitorul comunităților locale, nu este viitorul guvernelor. Nu vreau să critic guvernul României. Dar așa cum am văzut în spațiul european, lucrurile trebuie să se întâmple acolo jos, decizia trebuie să fie lângă cetățean, pentru că, dacă stăm să umblăm în permanență pe la ușile miniștrilor și pe la ușile Guvernului României, problemele cetățenilor pe care îi guvernăm nu vor fi rezolvate niciodată întocmai și la timp”, a susținut Marian Oprișan.
Potrivit acestuia, Viorica Dăncilă este primul premier care „își asumă responsabilitatea de a nu mai închide bugetul țării pe autoritățile locale”. „Doamna prim-ministru ne-a promis la învestitură că întâi vom asigura resursele necesare funcționării administrațiilor locale în România și ulterior vom definitiva bugetul de stat pe anul în curs”, a adăugat Marian Oprișan.
Oprișan: În Europa occidentală toate pârghiile de putere sunt la administrațiile locale
Președintele UNCJR a abordat, din nou, problema descentralizării administrației publice locale, precizând că „restartăm proiectul de lege privind descentralizarea”, inițiativă care se bucură și de sprijinul premierului Viorica Dăncilă. „Astăzi am stabilit parcursul, pentru că vrem să restartăm proiectul de lege privind descentralizarea. Am discutat cu doamna prim ministru cât se poate de clar pentru că proiectul trebuie pus în acord cu decizia Curții Constituționale. Suplimentar vom avea încă o rundă de discuții cu unitățile administrativ teritoriale în așa fel încât aceste propuneri să devină realitate. Nu este vorba doar de voința noastră, este vorba de voința guvernului, a miniștrilor, care trebuie să fie foarte cooperanți. Este cazul să intrăm în rândul națiunilor civilizate. Doar în România mai avem o structură centralizată cum o vedem astăzi. România are în plus DNA, ANI și Parlament pluralist, în rest avem aceeași administrație ca în 1989. În democrațiile consolidate s-a făcut de mult descentralizarea și de aceea sunt și națiuni de succes. Guvernele din Europa occidentală nu fac decât strategie economică, reformă, programe naționale și control. Restul, toate pârghiile de putere sunt la administrațiile locale, cele care sunt cel mai aproape de cetățean”, a susținut Marian Oprișan.
Întrebat de ce nu a fost adoptat proiectul legii descentralizării realizat pe vremea USL, Marian Oprișan a precizat: „Cel care nu și-a dorit acest proiect (al descentralizării n.r.) a fost fostul șef al statului, Traian Băsescu. Proiectul, pe niște observații corecte, nu a trecut de CCR. Dar nici nu putea fi restartat și pus în acord cu aceste decizii pentru că majoritatea de la acea vreme s-a opus. De aceea, acel proiect să fie baza și să se meargă până acolo unde este posibil să descentralizăm. CCR a spus cât se poate de clar: controlul trebuie să rămână în mâna guvernului”, a spus președintele UNCJR, susținând că până la finele anului viitor va fi realizat și prezentat un prim draft al legii descentralizării administrației publice locale.
Modelul german în privința achizițiilor publice
Președintele UNCJR, Marian Oprișan, a susținut că este necesară o nouă lege privind achizițiile publice în România, legislația actuală fiind greoaie în promovarea proiectelor care presupun absorbția de fonduri europene. Acesta a exemplificat că există foarte multe situații în care procedurile de achiziții publice durează și trei ani de zile ca urmare a contestațiilor. „Așteptăm de la Guvern o simplificare categorică a procedurilor, în așa fel încât să nu mai avem piedici în ceea ce privește accesarea fondurilor europene și absorbția lor. De asemenea, trebuie neapărat – și eu cred că acest orizont de timp nu poate fi mai mare de trei luni – să avem un nou proiect de lege privind achizițiile publice în România (…). Din cauza procedurilor, a contestațiilor, a modului în care este făcută legislația, durează trei ani până să apuci să dai ordinul de începere a proiectului respectiv, dar să mai faci și altceva. În condițiile acestea, se pierd banii și nu suntem absolut deloc eficienți. Nu am inventat noi roata și noi ar trebui să fim mai simpliști în abordare”, a precizat Marian Oprișan. Acesta a dat ca exemplu modelul german care ar putea fi transpus și în legislația din țara noastră. „Modelul german este cel mai protecționist model pentru interesele națiunii germane, îl transpunem în lege românească cât se poate de clar și mergem la Comisia Europeană și le spunem: «Fraților, vă place modelul german?» Pentru că modelul german este unul foarte bun în privința achizițiilor publice”, a explicat Marian Oprișan.
Consiliile județene, principalul motor de reducere a decalajelor dintre urban și rural până în 2020
La rândul său, premierul Viorica Dăncilă a declarat la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR), că acest organism a reprezentat mereu un reper important în dialogul administrație locală – administrație centrală, iar propunerile și soluțiile pe care UNCJR le-a promovat și susținut s-au regăsit în numeroase proiecte de acte normative. „Sper ca în mandatul meu colaborarea cu dumneavoastră să se axeze pe proiectele de reformă ale administrației publice, bazându-ne în principal pe experiența pe care autoritățile locale o au în relația cu cetățeanul, dar și în gestionarea serviciilor publice pentru acesta. Știu că Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România a înființat în 2005, la Bruxelles, un birou de reprezentare. Aceasta a fost o mișcare inspirată, pentru că legăturile Consiliilor Județene cu Uniunea Europeană sunt, de atunci, tot mai strânse. De aceea, domnule președinte, sunt întru totul de acord pentru schimbul de bune practici pe care trebuie să-l avem cu țările membre ale Uniunii Europene. Gestionarea unor domenii majore de interes – fie că vorbim de spitale județene, infrastructură rutieră, de drumuri județene, sistemele regionale de apă-canalizare – conturează consiliile județene ca principalul motor de reducere a decalajelor dintre mediul urban și mediul rural cu cel puțin 15% până în 2020”, a spus Viorica Dăncilă.
Premierul a arătat că misiunea sa este ca în 2020 România să urce în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea European. „Misiunea mea, așa cum am afirmat și în plenul parlamentului, când guvernul pe care îl conduc a primit votul de învestitură, este ca în 2020 România să urce în prima jumătate a clasamentului celor mai puternice economii din Uniunea Europeană, astfel încât tinerii să nu mai plece din România, iar cei care deja au plecat să își dorească să se reîntoarcă acasă. Pentru a realiza acest obiectiv am în vedere trei direcții principale: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea creșterii veniturilor populației, reformarea administrației și reducerea birocrației”, a mai spus premierul Viorica Dăncilă.
