Reprezentanții comunei Ruginești se judecă în două dosare diferite aflate pe rolul Secției II Civilă de Contencios Administrativ Fiscal a Tribunalului Vrancea, pentru stabilirea hotarelor. Municipiul Adjud și comuna Pufești vor restabilirea hotarelor cu comuna Ruginești, inițial apelându-se la medierea Insituției Prefectului. Cum această acțiunea a eșuat, s-a ajuns la judecată. De altfel, acestea nu sunt singurele dispute teritoriale. Anul trecut, alte 21 de litigii între localitățile vrâncene au fost mediate la Prefectură. La Cotești, de exemplu, exista o dispută pentru câteva case din Budești, strada Cenușari. Casele figurau în evidențele comunei Cotești, proprietarii plăteau impozitele aici, dar curțile gospodăriilor erau cuprinse în Planul Urbanistic al comunei Urechești.
CINE
Primarul municipiului Adjud, Constantin Armencea, susține că Primăria Ruginești și-a însușit administrativ teritorial perimetrul cuprins între râul Trotuș și limita cu județul Bacău în zona localității Sascut, deși nu ar avea acest drept. Armencea invocă documente care datează de la 1451, în care se arată că aceste terenuri au aparținut Adjudului. „În urma acestor pretenții teritorial administrative municipiul Adjud este păgubit de 800 hectare de teren”, a afirmat primarul Constantin Armencea.
Primarul comunei Pufești, Maricel Nițu, ne-a declarat că în timp granițele s-au tot mutat. „Este vorba despre 65 de hectare. La momentul actual avem câteva case din Domnești care fac parte din Ruginești. Și ei au pământ la noi. Cei de la Ruginești nu au fost de acord să ne cedeze lotul unde au fost puși în posesie cetățenii noștri. S-a ajuns la judecată, fiecare vine cu documente. Acum s-a făcut expertiză, vedem ce zice instanța”, ne-a spus primarul Nițu.
Primarul din Ruginești, Ion Avram, afirmă că nu vrea să fie diminuat teritoriul administrativ al comunei. „Granițele comunei erau stabilite, dar atât Adjudul cât și Pufeștiul vor să câștige niște teritoriu. Au dat în judecată și vom vedea. Sigur că nu sunt de acord să se diminueze teritoriul administrativ al comunei. Instanța va hotărî”, a precizat primarul Ion Avram.
DE CE
Multe dintre localitățile vrâncene au sau au avut pretenții teritoriale: Cîmpineanca – Odobești, Adjud – Ruginești, Pufești- Ruginești, Slobozia Ciorăști – Milcovul, Gugești și Cotești, Urechești – Cotești. Au axistat și litigii interjudețene: Jitia – Bisoca (Buzău), Ruginești – Urechești (Bacău), Boghești – Podu Turcului (Bacău), Mărășești – Nicorești (Galați), Garoafa – Movileni (Galați).
Miza disputelor teritoriale o reprezintă taxele și impozitele locale, dar și potențialul economico-financiar al terenurilor respective. De exemplu, o parte dintre proprietățile omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, inclusiv vila sa, se află pe terenurile disputate de Adjud și Ruginești. „Nu poți avea investitori și dezvoltare economică dacă nu poți pune la dispoziția acestora terenuri și infrastructură. Sunt condiții minime”, a explicat primarul Constantin Armencea.
CE SE ÎNTÂMPLÄ‚ ÎN INSTANŢĂ
Dosarul în care Primăria Municipiului Adjud se judecă cu Primăria comunei Ruginești pentru stabilirea hotarului dintre cele două unități administrativ teritoriale, a fost amânat de mai multe ori pentru că la dosar nu a fost depus raportul de expertiză. Procesul a fost inițiat de Prefectul județului Vrancea la data de 5 februarie 2013, după o încercare de mediere eșuată între reprezentanții celor două unități administrativ-teritoriale.
În luna august 2008, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Vrancea a înaintat Prefecturii documentația de delimitare aferentă hotarelor aflate în litigiu, din aplicația RELUAT (Registrul Electronic al Limitelor Unităților Administrativ Teritoriale). În luna septembrie 2012, reprezentanții celor două primării au fost convocați la Prefectură pentru medierea situației create. Nu s-a ajuns la o soluție comună privind stabilirea hotarului și s-a trecut la acțiunea în instanță.
„Față de aceste aspecte, solicităm instanței ca prin sentința ce o veți pronunța să se stabilească hotarul între cele două unități administrativ teritoriale, respectiv Adjud și Ruginești”, se arată în acțiunea formulată de Prefectură.
Adjudul vrea hotarul pe Trotuș sau pe DN2
În cauză a depus întâmpinare și primăria municipiului Adjud, prin care a arătat că în cadrul medierii a venit cu două variante, respectiv hotarul să fie stabilit pe cursul râului Trotuș sau pe limita cu DN2 Adjud – Onești. Comuna Ruginești nu ar fi agreat aceste două variante. „Chiar dacă peste teritoriul administrativ al comunei Ruginești, referitor la care opinăm că este extins peste teritoriul administrativ al Municipiului Adjud, sunt atribuite terenuri în proprietate, nu va fi tulburată posesia acestora, dacă se vor afla pe teritoriul administrativ al Municipiului Adjud. Teritoriul administrativ al comunei Ruginești traversează aproape abuziv teritoriul administrativ al Municipiului Adjud. Ce poate face Municipiul Adjud în situația instituirii stării sau situației de urgență ce ar putea duce în mod inevitabil la restrângerea activităților economice, civile sau politice desfășurate în mod normal precum și a drepturilor de care beneficiază în mod obișnuit cetățenii, cu scopul de a face față circumstanțelor extraordinare care au dus la starea de urgență, iar comuna Ruginești ar restricționa circulația pe DN2? În aceeași situație se poate afla și municipiul Adjud prin imposibilitatea de a avea acces la puțurile de apă aflate pe teritoriul administrativ al comunei Ruginești”, se arată în întâmpinarea depusă la dosar de reprezentații Primăriei Adjud.
Ruginești: Grănițuirea se face cu consultarea populației
De partea cealaltă, reprezentanții comunei Ruginești au depus la dosarul cauzei o întâmpinare prin care solicită respingerea acțiunii. Aceștia arată că delimitarea se poate face „numai prin lege și după consultarea prealabilă a cetățenilor din unitățile administrativ teritoriale, respectiv referendum”, dar și că judecătorul nu se poate substitui legiuitorului. „Instanța de judecată nu se poate substitui legiuitorului în operațiunea de delimitare a unităților administrativ teritoriale, în speță comuna Ruginești, Pufești și Adjud. Numai după stabilirea prin lege a acestor limite se va putea verifica existența relației de vecinătate dintre părți, premisa operațiunilor de grănițuire și exercitare a dreptului de proprietate în limitele stricte ale unității administrativ teritoriale. Judecătorul nu poate decât să stabilească hotarul inițial fără a avea posibilitatea să creeze o situație juridică nouă în fixarea unui alt hotar decât cel existent, deoarece acesta înseamnă reconfigurarea întinderii dreptului de proprietate al părților în litigiu, ceea ce în spiritul principiilor de drept este inadmisibil”, se arată în întâmpinarea comunei Ruginești.
Dosarul care a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Vrancea în luna februarie a.c., a cumulat câteva termen de judecată. La unul dintre termene s-a dispus de către instanța de judecată efectuarea unei expertize. Mai mult decât atât, instanța a solicitat OCPI să precizeze când s-au înființat localitățile prin acte normative, cum s-au determinat suprafețele și limitele de hotar, dar și cum s-a exercitat posesia până în prezent. La unul dintre termenele procesului, reprezentanții Primăriei Adjud au depus la dosar o serie de documente de la Arhivele Naționale prin care arătau că limita de hotar în documentele vechi este râul Trotuș.
Reorganizare fără limite
Comuna Ruginești este parte și în alt dosar aflat pe rolul Tribunalului Vrancea la Secția de Contencios, privind stabilirea limitelor de hotar cu vecinii din comuna Pufești. Acțiunea este de asemenea a Prefecturii, ca și în celălalt dosar. În urma unei adrese venită de la OCPI în luna august 2012, prefectul i-a chemat la mediere pe primarii din comunele Pufești și Ruginești. Cum nu s-a putut ajunge la o soluție comună privind stabilirea hotarelor, Prefectul a sesizat instanța de judecată cu o acțiune prin care solicită „stabilirea hotarului între cele două unități administrativ teritoriale, respectiv comuna Pufești și comuna Ruginești”.
Directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Vrancea, Horia Frîncu, a explicat că disputele au fost provocate de absența unei hărți grafice la legea 2 din 1968, prin care a fost realizată reorganizarea administrativă a României. „Atunci au fost menționate doar localitățile, fără să fie specificate limitele localităților. Ulterior au apărut probleme în procesul de retrocedare pentru că trebuiau făcute înscrieri în Cartea Funciară”, a afirmat directorul Frîncu.
Acesta a precizat că litigiile dintre localități ar putea fi rezolvate prin discuții la o comisie parlamentară înființată special pentru aceste probleme. La rândul lor, reprezentanții Prefecturii au declarat că litigiile ar putea fi rezolvate de o comisie parlamentară sau în instanță. „Noi am făcut medierea și discuțiile cu autoritățile locale, iar lista finală a fost trimisă către Guvern. Dacă primăriile nu sunt de acord, se va ajunge la o comisie parlamentară și la instanța de judecată”, au precizat specialiștii de la Prefectură.
