Producătorii vrânceni evită noua procedură de atestare a produselor alimentare tradiționale. Regulile pentru atestarea produselor tradiționale au devenit mai stricte, iar producătorii trebuie să ateste tradiționalitatea a ceea ce vor să producă. „Produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime obținute în zona de producție, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional”, sunt câteva dintre noile condiții pentru aceste produse.
Vrâncenii încă nu au găsit rețetele cu care să obțină atestarea produselor tradiționale. Niciun producător vrâncean nu a depus dosarele de atestare conform noii proceduri legale, care a intrat în vigoare din acest an. Strictețea noii proceduri, în special condițiile referitoare la tradiționalitatea produselor, care trebuie dovedită cu documente, nu au atras firmele.
Reprezentanții Direcției Agricole au arătat că au fost purtate discuții cu firmele vrâncene care realizează produse tradiționale conform vechii proceduri însă documentațiile încă nu au ajuns pentru procedura nouă de avizare. „Au fost purtate discuții cu reprezentanții firmelor, ne-au comunicat că vor depune documentații, însă deocamdată nu avem depus niciun dosar”, a precizat purtătorul de cuvânt al Direcției Agricole, Crin Constantinescu. Acesta a precizat că firmele care doresc o consultanță în ceea ce privește noua procedură de autorizare a produselor tradiționale se pot adresa Camerei Agricole Vrancea.
Noile reglementări erau necesare, întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulțime de târguri tradiționale, în cadrul cărora se vindeau produse tradiționale, dar pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri și, după anumite „retușuri” de ambalare sau etichetare, erau ulterior vândute ca produse tradiționale, la prețuri mult mai mari. Noile criterii riscă să fie prea dure, iar multe dintre produsele de calitate care erau înregistrate ca produse tradiționale să dispară din magazine.
Noua procedură de atestare a produselor tradiționale este mult mai strictă, cu posibilitatea de inspecție a firmelor producătoare. Dosarul cu documentația cerută pentru atestare se depune la Direcția Agricolă și, ulterior, este trimisă la Ministerul Agriculturii. În cazul producătorilor care dețin deja produse tradiționale atestate, aceștia trebuie să reia procedura în termen de maxim nouă luni. Reprezentanții Direcției Agricole analizează cererea, caietul de sarcini și verifică la fața locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Dacă datele din caietul de sarcini corespund cu realitatea din teren, atunci documentele vor fi trimise la Ministerul Agriculturii pentru înscrierea în Registrul Național al Produselor Tradiționale și este emis documentul denumit „Atestat produs tradițional”.
„Produsul tradițional trebuie să exprime tradiționalitatea”
Regulile pentru atestarea ca produs tradițional sunt prevăzute într-un ordin comun al MADR, Ministerului Sănătății și Autorității pentru Protecția Consumatorilor. În primul rând, a fost realizat Registrul național al produselor tradiționale, disponibil pe site-ul Ministerului Agriculturii. La acest moment, registrul cuprinde 20 de produse tradiționale, care vor fi marcate cu un logo național. Actul normativ prevede că „produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime obținute în zona de producție, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere a produsului și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional”.
„Pentru a figura în RNPT, produsul tradițional trebuie să fie fabricat din materii prime locale, să prezinte o rețetă tradițională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradițional de producție și/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obținere și operațiuni de prelucrare realizate manual și să dovedească un mod de lucru tradițional”, se arată în actul normativ. Acesta precizează că înregistrarea nu este permisă în cazul unui produs a cărui tradiționalitate se datorează „provenienței sau originii sale geografice” sau „aplicării unei inovații tehnologice”.
O altă noutate este cantitatea de produse tradiționale care poate fi realizată într-o zi. Pentru a asigura calitatea produselor au fost stabilite limite maxime, care nu trebuie depășite de producători, sub sancțiunea pierderii atestatului. „Capacitatea de producție realizată – raportată pentru un an, respectiv 365 de zile, care nu poate depăși cantitatea medie de 150 kg/litri pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 400 kg/litri pe zi total produse tradiționale atestate, cu excepția producerii pâinii și produselor de panificație tradiționale – care nu pot depăși cantitatea medie de 300 kg pe zi total produs tradițional atestat și nu mai mult de 800 kg pe zi total produse tradiționale atestate”, se arată în actul normativ.
Momentan, în Vrancea sunt autorizate aproape 30 de produse tradiționale de către trei producători vrânceni din industria alimentară, potrivit informațiilor de la Ministerul Agriculturii. Însă printre produsele tradiționale nu se regăsesc cașcavalul afumat de Soveja sau păstrăvul afumat de la Lepșa, pe care niciun producător nu a avut curajul și puterea financiară să le înregistreze. Majoritatea produselor tradiționale înregistrate legal din Vrancea sunt realizate de Aurora Com din Odobești și Policalita.
