Șoferii camioanelor cu lemne trebuie să fie dotați cu tablete sau smartphone care să permită transmiterea în sistemul informatic SUMAL a informațiilor despre cantitatea de masă lemnoasă pe care o transportă. Noul sistem intră în vigoare din acest an, iar prima testare pentru firmele din Vrancea va avea loc din 22 august. Ultimele informații despre modul în care va fi aplicată noua metodă de control a transporturilor de lemn au fost publicate în Monitorul Oficial, iar Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vânătoare se va asigura ca agenții economici, unitățile silvice și celelalte instituții implicate în controlul transporturilor de lemn să obțină accesul la această aplicație informatică.
Circa 500 de agenți economici din Vrancea, conform primelor estimări ale ITRSV Focșani, vor participa la testarea noului sistem informatic prin care se vor monitoriza transporturile de masă lemnoasă din pădure. Vrancea este inclusă în această testare de la 22 august, iar timp de aproape o lună vor fi verificate problemele care pot apărea în implementare noului sistem. Până la începerea testării, firmele care asigură transporturi de masă lemnoasă trebuie să cumpere șoferilor telefoane smartphone sau tablete care să permită accesul la noua aplicație.
Procedura pare să fie simplă, cel puțin pentru o persoană care se pricepe puțin la noua tehnologie. Astfel, la plecarea lemnului din pădure, un reprezentant al structurii silvice va introduce în telefonul/tableta șoferului toate datele despre transport. Ulterior, dacă există semnal gsm și se realizează conexiunea cu SUMAL – Sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase -, este generat un cod unic care se înscrie în avizul de însoțire a produselor. Cristea Toma, consilier în cadrul ITRSV Focșani a explicat că, prin noua procedură, în situația în care transmiterea informațiilor se face dintr-o zonă fără acoperire GSM, sistemul informatic generează un cod offline, care se înscrie în aviz, iar la intrarea în zona cu acoperire GSM sistemul generează codul unic. Una dintre problemele care pot apărea se referă la perioada în care trebuie generat acest cod, care este de maxim șase ore. În această perioadă, estimează specialiștii, este timp suficient pentru ca un camion încărcat cu lemn să ajungă într-o zonă cu semnal GSM.
De menționat că SUMAL generează un cod unic precum și data, ora, minutul și secunda, pe care emitentul are obligația să le înscrie în avizul de însoțire a lemnului, precum și în registrul de evidență ținut de destinatar. Cei care nu respectă noile norme vor rămâne fără lemn. Este vorba de cazurile în care lemnul nu are aviz de însoțire, în aviz nu este înscris codul unic sau codul offline, precum și de materialele lemnoase intrate în depozit fără aviz de însoțire sau cu aviz de însoțire în care nu este înscris codul unic sau având cod unic invalid.
Astfel, conform noilor norme, transportul/primirea/depozitarea / prelucrarea materialelor lemnoase fără a avea înscris codul unic, precum și data, ora, minutul și secunda emise de SUMAL sau cu aviz de însoțire în care sunt înscrise codul unic și/sau data, ora, minutul și secunda invalide se sancționează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Noile reguli prevăd ca ofițerii de poliție să aibă acces la SUMAL pri intermediul unor conturi speciale create de ITRSV
Fără iPhone pentru camioanele cu lemne
Telefoanele mobile și tabletele pentru șoferi trebuie să aibă câteva dotări minime pentru a permite accesul aplicației la SUMAL. Conform ultimelor norme, aparatele trebuie să permită conexiune de date mobilă, să aibă receptor GPS integrat și, ca sistem de operate, fie Android 2.2 sau oricare din versiunile următoare, fie Windows Phone 8. De menționat că din opțiuni lipsește sistemul iPhone de la Apple. Aceste telefoane/tablete trebuie să aibă un abonament de date care să dispună de cel puțin 100 mb trafic pe lună. În ceea ce privește aplicația „Wood Tracking”, aceasta se descarcă gratuit prin intermediul ITRSV. Totodată, procedura de instalare a aplicației menționate, respectiv componenta „agent Wood Tracking” și componenta de control „inspector Wood Tracking” se pun gratuit la dispoziția utilizatorilor pe site-urile www.ape-paduri.ro și www.apepaduri.gov.ro.
În cazul județului Vrancea, testarea noii aplicații a fost programată în intervalul 22 august-20 septembrie. La testare pot participa atât firmele vrâncene cât și cele din alte județe, la solicitarea acestora. „Angajații ITRSV, ai ocoalelor silvice, ai unităților Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, ai Ministerului Afacerilor interne și ai autorităților vamale au obligația de a verifica dacă se utilizează aplicația, iar, dacă vor constata că aplicația nu se utilizează, aceștia vor informa în scris de îndată ITRSV competent pentru a lua măsuri în vederea dispunerii utilizării aplicației, inițial prin notificarea în scris a profesioniștilor care nu utilizează aplicația, iar, la următoarea constatare, profesioniștilor care nu se conformează li se suspendă dreptul de distribuire a documentelor cu regim special; administratorul IT al SUMAL va proceda la anularea userului și parolei de acces pentru aplicație”, se arată în metodologia aprobată de ministrul delegat Doina Pană.
Mii de metri cubi de lemn tăiați ilegal în ultimii ani
Fenomenul tăierilor ilegale a luat amploare în special după retrocedarea pădurilor către foștii proprietari sau moștenitorii acestora. Doar în perioada 2009-2013, în pădurile private nepăzite, inspectorii ITRSV Focșani au descoperit un volum al arborilor tăiați ilegal de 9.867 metri cubi, cu o valoare a pagubelor de 2,3 milioane lei, sume imputate proprietarilor, contravenienților și infractorilor. În schimb, din suprafețele proprietarilor privați pentru care sunt încheiate contracte de prestări servicii silvice cu ocoalele de stat sau private, ITRSV a constatat că s-au tăiat ilegal 3.308 metri cubi de lemn, cu o valoare a pagubelor de 1.033.600 lei, prejudiciu imputat atât personalului silvic de pază cât și contravenienților și infractorilor.
În Vrancea, cel mai mare proprietar de pădure rămâne în continuare statul român, cu 59.313 hectare aflate în proprietate publică și administrate de Direcția Silvică. Primăriile dețin 2.597 hectare, unitățile de cult și școlile au 1.965 hectare. Obștile vrâncene dețin 64.741 hectare de pădure, încă 20.235 hectare sunt în proprietatea firmelor și 29.898 hectare sunt la persoanele fizice.
