Noile taxe la importurile chineze în Statele Unite vor crește miercuri la 104%, a anunțat marți Casa Albă, punând în aplicare o amenințare a președintelui Donald Trump, relatează AFP. Președintele SUA a anunțat săptămâna trecută că noile sale taxe vamale, anunțate din ianuarie, vor crește la 54% la produsele chinezești începând de miercuri și a amenințat că le va impozita cu 50 de puncte suplimentare dacă Beijingul va riposta.
China a promis marți că va lupta împotriva tarifelor vamale americane ‘până la capăt’, în pofida amenințării lui Donald Trump de a introduce tarife noi și mai mari, de 50%, la importurile chinezești, dacă Beijingul nu va renunța să aplice tarife vamale suplimentare de 34% asupra produselor americane începând de joi.
China nu a mai importat gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA de 60 de zile, cel mai îndelungat interval din ultimii cinci ani, după ce înrăutățirea relațiilor dintre Beijing și Washington a determinat cumpărătorii din statul asiatic să redirecționeze livrările, transmite Bloomberg. Niciun transport de GNL din SUA nu se îndreaptă în prezent spre China, conform datelor firmei de consultanță Kpler. În timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, China nu a făcut achiziții din SUA timp de aproximativ 400 de zile, până în aprilie 2020, conform datelor analizate de Bloomberg. ‘Comerțul zero cu GNL între China și Statele Unite va continua probabil în acest an, cu o nouă creștere a taxelor impuse de China gazelor naturale lichefiate americane, de la nivelul anterior de 15% la 49%, ca represalii la taxele vamale americane. Între timp, ne așteptăm ca firmele chineze să revândă cantități mai mari’, a apreciat Wei Xiong, de la Rystad Energy.
În schimb, Comisia Europeană a transmis marți că este dispusă să negocieze sporirea importurilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA, așa cum a sugerat președintele american Donald Trump pentru ca acesta să accepte reducerea taxelor vamale pe care le-a anunțat săptămâna trecută, precizând însă că nu Bruxellesul discută și semnează contractele, ci companiile interesate, deși politica energetică a UE este influențată de executivului comunitar, relatează agenția EFE. ‘Jumătate din gazul nostru natural lichefiat (GNL) vine deja din SUA și suntem dispuși să achiziționăm mai mult, să colaborăm cu administrația Donald Trump, suntem dispuși să negociem cu SUA’, a declarat la o conferință de presă purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru sectorul energetic, Anna-Kaisa Itkonen.
Totuși, ea a subliniat că executivul executivul comunitar ‘ca atare nu este un jucător pe piață’, la o zi după ce Trump a respins oferta europeană de taxe vamale reciproce zero pentru produsele industriale și a semnalat că ar putea accepta o diminuare a taxelor vamale de 20% (25% pentru autovehicule, oțel și aluminiu) pe care le-a decis săptămâna trecută contra Uniunii Europene numai dacă aceasta va cumpăra din SUA produse energetice în valoare de 350 de miliarde de dolari, sumă ce reprezintă deficitul comercial al SUA în comerțul cu UE. ‘Nu negociem niciunul dintre aceste contracte. Ceea ce putem face în mod concret este să revizuim procedurile de certificare pentru infrastructura de GNL și să analizăm opțiunile de agregare a cererii’, a adăugat aceeași purtătoare de cuvânt.
Uniunea Europeană și-a stabilit un obiectiv – neobligatoriu pentru statele membre – de a elimina complet importurile de gaze naturale rusești până în anul 2027, în contextul deteriorării relațiilor cu Rusia după invazia în Ucraina. Însă unele state membre nu au reușit să-și diversifice substanțial importurile energetice. Mai mult, importurile de gaze rusești în UE au crescut anul trecut, după ce scăzuseră în 2023.
În urma invaziei ruse în Ucraina și a sabotării conductelor Nord Stream, UE a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente. Or, blocul comunitar are nevoie de energie la prețuri reduse pentru a-și menține industriile competitive în concurența cu rivalii din China și SUA, unde costurile energiei sunt de câteva ori mai mici.
Anul trecut, 16,1% din petrolul consumat în UE a fost achiziționat din SUA. De asemenea, 45,3% din GNL-ul importat anul trecut de UE provine din SUA. Alți furnizori importanți de GNL pentru țările UE mai sunt Rusia (17,5%) și Norvegia (13,5%), aceasta din urmă fiind de asemenea furnizorul a 45,6% din gazul natural importat de UE prin conducte.
Pe de altă parte, tarifele extinse ale SUA, care intră în vigoare miercuri pentru țările pe care președintele Donald Trump le consideră ‘cei mai răi infractori’ ca urmare a barierelor lor în calea produselor americane, vizează inclusiv 17 țări din Africa Subsahariană, ale căror economii, foarte dependente de comerțul american, vor fi pedepsite și forțate să caute o diversificare mai mare, transmite marți EFE. Tarifele anunțate miercurea trecută de președintele american vor afecta în special țările din sudul Africii, precum Lesotho, care se va confrunta cu tarife de 50%, cele mai mari, urmată de Madagascar (47%), Botswana (37%) și Angola (32%). Cele două mari economii ale Africii Subsahariane vor fi, de asemenea, puternic lovite: Africa de Sud și Nigeria, care se vor confrunta cu tarife de 31%, respectiv 14%. În plus, noile tarife americane vor afecta Namibia (21%), Coasta de Fildeș (21%), Liberia (21%), Malawi (18%), Zimbabwe (18%), Zambia (17%), Mozambic (16%), Nigeria (14%), Ciad (13%), Guineea Ecuatorială (13%), Republica Democrată Congo (11%) și Camerun (11%).
Se așteaptă ca tarifele să aibă un impact semnificativ asupra economiilor africane, în special asupra celor mai dependente de comerțul cu SUA, deoarece vor elimina beneficiile programului African Growth and Opportunity Act (AGOA), care oferă acces preferențial pe piața americană și de care beneficiază aproximativ 30 de țări de pe continentul african. Programul AGOA, care urmează să expire în septembrie, acordă acces fără tarife la peste 1.800 de produse din țările din Africa Subsahariană și a fost piatra de temelie a relațiilor comerciale dintre cele două regiuni în ultimii 25 de ani.
Promulgată de fostul președinte american Bill Clinton (1993-2001) și reînnoită pentru o perioadă de zece ani în 2015, această inițiativă urmărește să stimuleze dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă pe continentul african. Multe din statele cărora li s-au impus cele mai mari tarife sunt țările cu cele mai mici venituri din lume, precum Madagascar și Lesotho, care vor fi nevoite să își diversifice piețele, deși vor putea cu greu să compenseze pierderile care se așteaptă să fie înregistrare ca urmare a restricționării accesului pe piața americană.
Foto: Facebook/President Donald J. Trump
