Raport al Curții de Conturi, la cererea DSU
Pe 16 februarie 2022, cu numai câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, publicam în Monitorul de Vrancea un articol cu titlul: „Putin, stai acasă! Am intrat în 2 din cele 13 adăposturi de protecție civilă din Vrancea și nu e deloc bine”. Îl puteți reciti aici – https://t.ly/OLXwW
Colega Silvia a documentat acest articol și a mers atunci împreună cu locotenent Iulian Irimia, din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) „Anghel Saligny‟ al județului Vrancea, la două dintre cele nouă adăposturi de protecție civilă existente în Focșani pentru a vedea care este starea lor. „La nivelul județului Vrancea avem un număr de 13 adăposturi dintre care nouă în municipiul Focșani, două în municipiul Adjud și două în orașul Panciu”, preciza în urmă cu trei ani locotenent Iulian Irimia.
Pe timp de pace, „spațiile de adăpostire se pot folosi pentru depozitarea diverselor obiecte cu mențiunea că, în caz de conflict armat, acestea trebuie eliberate în maximum 24 de ore‟, mai spunea lt. Iulian Irimia. Toate cele 13 adăposturi de protecție civilă din Vrancea erau neoperative din cauza „lipsei instalațiilor sanitare și de filtroventilație și a faptului că adăposturile sunt traversate de rețele termice și electrice‟.
Adăposturile de protecţie civilă ar trebui să fie dotate cu: instalaţii de ventilaţie (filtroventilaţie); instalaţii electrice; instalaţii sanitare; bănci şi scaune; trusă de deblocare-salvare; rezervă de apă; mijloace de iluminat cu baterii; instalaţii de telecomunicaţii şi afişe cu reguli de comportare.
Săptămâna trecută, Curtea de Conturi a României a publicat un audit al performanței privind situația adăposturilor de protecție civilă, audit desfășurat pe parcursul anului trecut și care a vizat perioada 2021-2023.
Prezent sâmbătă la Focșani, cu ocazia inaugurării noului sediu al ISU Vrancea, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a precizat că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), pe care îl conduce, a solicitat Curții de Conturi un audit pentru a evalua situația actuală a adăposturilor la nivel național.
Din păcate, Vrancea nu stă bine deloc în acest raport. Înainte de toate, Curtea de Conturi nominalizează județul nostru printre cele de la care „nu au fost primite răspunsuri la toate întrebările adresate prin chestionar”.
Apoi, în ceea ce privește, Situația adăposturilor de protecție civilă conform evidenței IGSU la 31.12.2023, documentul arată că în Vrancea ar fi 15 adăposturi (din care 12 în Focșani), dintre care publice 11 (9 în Focșani), dar toate neoperative, iar private 4, dintre care trei sunt operative (toate în Focșani), iar unul neoperativ, rezultând un grad de operaționalizare de 20% în Vrancea (25% în Focșani).
Referitor la Capacitatea de adăpostire a populației din România la 31.12.2023,
în județul nostru, „Populația rezidentă, conform date INSSE”, este de 335.312 locuitori (66.648 locuitori în Focșani), care au la dispoziție (teoretic – n.r.) 15 adăposturi (12 în Focșani), însă doar trei operative, capacitatea totală (teoretică – n.r.) a adăposturilor fiind de 1.487 de persoane (1.150 în Focșani), adică 0,44% (1,73% în Focșani), însă cea reală de numai 200 de persoane (toate în Focșani), adică 0,06% în Vrancea (0,30% în Focșani).
Cât privește Repartizarea în mediul urban și în mediul rural a adăposturilor de protecție civilă, raportul Curții de Conturi arată că în Vrancea sunt 73 de localități, dintre care 5 municipii și orașe, și 68 de comune, iar adăposturi de protecție civilă sunt doar în Focșani, Adjud și Panciu. După cum am văzut însă mai sus, operative sunt doar trei adăposturi private din Focșani.
Situația nu e mai bună la nivel național. În România, capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, respectiv de 5,19% (989.507 persoane), dacă luăm în considerare și alte spații de adăpostire identificate (spații de la metrou, parcări, pasaje și galerii subterane, tuneluri etc.), raportat la totalul populației rezidente (19.053.815 persoane). Din totalul de 5072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, 2543 sunt neoperaționale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3711, sunt construite înainte de anul 1990.
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict, conform unui comunicat de presă, arată AGERPRES. De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea și actualizarea evidenței adăposturilor de protecție civilă și a adăposturilor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate. Misiunea de audit a evaluat măsura în care: managementul activității de adăpostire în caz de conflict armat a fost eficient; adăposturile de protecție civilă sunt funcționale și pot fi utilizate în situație de conflict armat; adăposturile de protecție civilă care compun Sistemul național de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populației în caz de conflict armat.
Instituția menționează că au fost colectate date de la entități ale administrației publice centrale, locale și din mediul universitar. Potrivit Curții de Conturi, adăpostirea, ca parte componentă a protecției civile în România, este insuficient reglementată, iar legislația existentă trebuie adaptată contextului actual, menționează auditorii. Nu a fost definit riscul de conflict armat, asociat cu adăpostirea populației și nu a fost stabilită o autoritate cu rol principal pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populației în astfel de situații excepționale. În prezent nu se cunoaște numărul total al adăposturilor de protecție civilă și al adăposturilor simple care se pot amenaja în astfel de situații, întrucât cele mai multe autorități publice locale nu au inventariat spațiile de adăpostire.
Reglementările privind activitatea de adăpostire a populației în caz de conflict armat și dotarea majorității adăposturilor de protecție civilă și a punctelor de comandă sunt rămase la nivelul anilor ’70. Întrucât nu au existat situații de conflict armat pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite. În prezent, multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate de proprietari în depozite, în timp ce altele au suferit modificări, astfel încât spațiile respective nu mai corespund normativelor de adăpostire.
Instituția de control abilitată pentru verificarea respectării normelor și instrucțiunilor privind adăposturile de protecție civilă din România este Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Inspectoratul este abilitat să verifice atât fondul de adăpostire existent, cât și adăposturile care se construiesc, în baza avizelor aprobate și a autorizațiilor de construcție emise.
Potrivit raportului de audit, reprezentanții ISU au remarcat, cu prilejul controalelor desfășurate, că aplicarea amenzilor pentru deficiențele constatate nu constituie un instrument coercitiv destul de puternic pentru ca dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcția de noi adăposturi să respecte în totalitate legislația și să solicite la recepția finală a lucrării și autorizarea pentru construcția adăpostului de protecție civilă, așa cum a fost prevăzut în documentația tehnică și în avizul acordat inițial.
Raportul de audit al performanței ‘Adăposturile de protecție civilă între realitate și necesitate’ poate fi accesat pe site-ul instituției – https://www.curteadeconturi.ro/ .
Revenind la Raed Arafat, jurnaliștii nu au ratat ocazia de a-l întreba sâmbătă, la Focșani, despre documentul Curții de Conturi. Șeful DSU a încercat să răspundă astfel încât să nu panicheze pe nimeni, dar să fie totuși înțeleasă importanța acestor adăposturi, pentru că, nu-i așa, paza bună trece primejdia rea.
Arafat a spus că adăposturile de protecție civilă sunt obligatorii, chiar dacă riscurile sunt mici. „A fi pregătit nu înseamnă că noi știm că va fi ceva. Dar există riscuri. Există riscul inundațiilor, există riscul fenomenelor meteo extreme, există riscul cutremurului, există riscul incendiilor, există riscul infecțiilor și există și riscul unui conflict, pentru că suntem lângă o zonă de conflict, dar asta nu înseamnă că există și probabilitatea mare să se întâmple. Probabilitatea rămâne și sperăm să rămână foarte mică. Chiar dacă probabilitate e mică, este obligatoriu să avem adăposturi”, a declarat Raed Arafat, după cum transmite Dana Lepădatu, pentru AGERPRES.
Oficialul a atras atenția asupra stării actuale a adăposturilor de protecție civilă din România, precizând că numărul acestora este insuficient, iar multe nu sunt funcționale.
„Numărul lor este mic. Multe dintre ele nu sunt puse la punct. Și trebuie puse la punct. Dacă luăm ultimul control făcut de IGSU numai anul trecut, au fost date amenzi de peste 380.000 de lei, pe lângă avertismente, pe lângă recomandări și așa mai departe. Deci există preocupare și această preocupare nu este numai acum, este tot timpul. Este una din sarcinile IGSU să facă în continuu verificări pe adăposturi. Acum vine rolul celor care le au în proprietate sau celor care le administrează. Ei trebuie să se asigure că adăposturile sunt puse la punct, fie că vorbim de autorități locale, fie că vorbim de asociații de proprietari. Mai mult decât atât, ei pot să identifice locuri suplimentare care pot fi folosite ca adăposturi. Legislația noastră prevede ca sub blocuri să fie adăpost, la orice bloc, deci există legislație care a impus aceste reguli”, a susținut Arafat.
El a menționat că Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), pe care îl conduce, a solicitat Curții de Conturi un audit pentru a evalua situația actuală a adăposturilor la nivel național. „Departamentul pentru Situații de Urgență este cel care a solicitat Curții de Conturi să facă un audit în regim de urgență. Să vedem cum stăm. (…) După acest audit, vom putea lucra pe baza recomandărilor”, a spus șeful DSU.
Raed Arafat a punctat că România nu este singura țară care tratează cu seriozitate chestiunea adăposturilor de protecție civilă. „Nu suntem singurii care spunem asta, sunt țările nordice, țările baltice, Polonia și alte țări europene, care toate au acest lucru în inventarul lor, adăposturile de protecție civilă. Și-l au de mult timp și dintotdeauna, și înaintea războiul din Ucraina”, a afirmat Arafat.
