Reprezentanții mai multor instituții, ai primăriilor și ai serviciilor voluntare pentru situații de urgență din județ s-au întâlnit ieri, la inițiativa prefectului Marius Iorga, pentru a discuta un subiect arzător, la propriu: arderea miriștilor; activitate care, deși ilegală și, în unele cazuri poate fi chiar sancționată penal, este încă „practicată” de vrânceni. Incendiile provocate au adus cu sine, în unele situații, pagube – inclusiv pierderi de vieți omenești. „Este o practică ilegală și prezintă un pericol iminent la siguranța cetățenilor și bunurilor acestora”, a atras atenția prefectul Iorga.
Uneori, o simplă incendiere a unei miriști poate avea efecte dezastruoase. Chiar în județul nostru au fost situații în care din cauza secetei sau a vântului, incendiile s-au extins „extraordinar de rapid” asupra zonelor împădurite. „Sunt distruse ecosisteme, bunuri și chiar vieți omenești”, a atras atenția prefectul județului. Or tocmai aceasta este preocuparea autorităților, anume luarea unor măsuri prin care pot fi preîntâmpinate astfel de incidente nedorite. În primul rând, prin derularea unor campanii de conștientizare, astfel încât cetățenii să înțeleagă gravitatea situației. „Haideți să prevenim împreună!”, a îndemnat Marius Iorga.
În acest sens, colonelul Flaviu Chiscop, inspectorul șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vrancea, a subliniat că instituția pe care o conduce nu doar intervine pentru stingerea incendiilor, ci face și acțiuni de prevenție.
Însă este nevoie de sprijinul tuturor actorilor locali, pentru a acoperi o rază cât mai mare și pentru ca mesajul să ajungă la cât mai mulți vrânceni. Pentru că, în ciuda eforturilor, oamenii continuă să incendieze resturile vegetale și miriștile, pentru a „scăpa” de vegetația nedorită. Iar dintr-o situație prezentată de șeful ISU Vrancea, rezultă că cele mai multe incendii de acest tip au fost în 2022 – 571, în 2023 au fost 214, în 2024 – 316, iar anul acesta, până pe 14 martie – 24. Însă, dat fiind anotimpul, este de așteptat ca vrâncenii să își continue obiceiul, ilegal de altfel, de a arde vegetația uscată.
Există chiar reguli în ceea ce privește arderea vegetației uscate, însă de multe ori, acestea nu sunt luate în seamă. „Semnalul este să ne pregătim mai mult, prin măsuri de prevenire și informare a populației. Prioritar este să protejăm viața, bunurile și mediul”, a transmis inspectorul șef Chiscop.
Și, dacă tot a venit vorba de mediu, în discuția de ieri au intervenit și directorii Agenției pentru Protecția Mediului Vrancea și ai Gărzii de Mediu Vrancea. Astfel, Valentin Logodinschi, directorul APM Vrancea, a atras atenția asupra consecințelor pe care le au incendiile, dincolo de pagubele cuantificabile. „Din nefericire, incendiile produc daune mult mai mari, care nu se văd. (…) Pe lângă natură, și noi suntem afectați”, a spus Valentin Logodinschi, cu referire la gazele cu efect de seră și la distrugerea biodiversității. Aceasta în condițiile în care incendierea miriștilor este permisă doar ca ultimă măsură, din punct de vedere fitosanitar, și doar în baza unor avize și aprobări.
Iar pe lângă faptul că cei care incendiază miriști sau ard resturi vegetale sunt pasibili de amenzi și chiar se pot alege cu dosare penale, există și sancțiuni pecuniare în ceea ce îi privește pe fermierii cu astfel de „obiceiuri”. Potrivit Dorinei Ștefan, directoarea Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură Vrancea, se poate ajunge chiar și până la pierderea subvențiilor. Gradual, însă, din ce a punctat aceasta. Astfel, inițial, fermierii riscă penalizări de 5% din sumele primite, iar în cazul în care se continuă incendierile intenționate, se poate ajunge, în al treilea an, la excluderea de la plată.
Din ce a detaliat Dorina Ștefan, în 2024, APIA Vrancea a avut 20 de înștiințări privind arderea de vegetație uscată, iar în urma controalelor, 7 fermieri au fost sancționați. Sancțiunea, după cum a arătat aceasta, este de 5% din suma totală a subvențiilor primite. Însă există și sancțiuni „standard”, prevăzute de lege, pentru toți cei care dau foc intenționat.
Potrivit lui Cătălin Mihai Dănăilă, șeful Gărzii de Mediu Vrancea, instituția pe care o conduce poate aplica amenzi cuprinse între 7.500 și 15.000 lei persoanelor fizice, și între 15.000 de lei și 100.000 de lei pentru persoane juridice. Mult mai drastice sunt însă sancțiunile legate de incendiile produse în arii protejate și în zonele de refacere, putându-se ajunge până la sesizarea organelor de cercetare penală.
Oricum ar fi, concluzia întâlnirii de ieri este că toți factorii implicați trebuie să conclucreze pentru prevenție. Pentru că totul poate fi prevenit, chiar și un incendiu, dacă oamenii înțeleg ce consecințe, uneori nefaste, pot fi.
