Comunicat de presă:
Elevii Școlii Gimnaziale „Mihail Armencea” din Adjud l-au sărbătorit vineri, 7 martie 2025, pe Petre Ispirescu (1830 – 1887). Cu această ocazie, unitatea școlară a fost gazda unui eveniment de mare anvergură și anume lansarea cărții ,,Petre Ispirescu – Viața și opera” de către invitatul special, profesor doctor Gabriela Gârmacea. La eveniment a fos prezent și primarul municipiului Adjud, George Nica, un susținător al acțiunilor și activităților derulate de unitățile de învățământ din localitate.
Petre Ispirescu a fost un cunoscut folclorist şi prozator, numele său fiind cel mai adesea asociat cu basmele populare româneşti. Petre Ispirescu a fost editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf român. Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe care le-a repovestit cu un har remarcabil.
Elevii au avut posibilitatea să-și consolideze cunoștințele dobândite la orele de limba și literatura română, dramatizând o parte din basmele celebre ale lui Petre Ispirescu, precum „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”, „Sarea în bucate”, „Greuceanu” și „Făt Frumos din tei”.
Abilitățile actoricești ale elevilor, coordonați de dna profesor Stanciu Ionela, au fost scoase în evidență prin interpretarea personajelor din basmele lui Petre Ispirescu. Prin dramatizare, basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur”, ne-a demonstrat conflictul dintre forțele binelui și ale răului, dintre adevăr și minciună, iar deznodământul a contat în triumful valorilor pozitive asupra celor negative, împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific străvechi al basmelor.
De asemenea, sub îndumarea dnei profesor Măgdălin Ramona, elevii au realizat desene și picturi inspirate de textele studiate sau citite suplimentar. Lucrările ecestora au fost expuse la Casa de Cultură „Tudor Vornicu” din Adjud.
Cu ajutorul creativității lor, au reușit să transpună în imagini momentele și personajele din operele lui Petre Ispirescu. Prin intermediul desenelor, elevii au ilustrat scenele din basmele celebre ale lui Petre Ispirescu, interpretând și caracterizând personajele într-un mod personal și original. Aceștia au reușit să aducă la viață personajele și să redea atmosfera operei într-un mod captivant, cu ajutorul desenelor și dialogurilor pline de umor sau dramatism. Fiecare desen a reprezentat o adevărată poveste în imagini, prin care elevii și-au exprimat creativitatea și interpretarea personală a textului citit. Fiecare moment al activității a oferit o perspectivă unică asupra textului citit, adăugând o dimensiune vizuală intensă și atrăgătoare. Fie că au transpus în imagini momente din basme, fie au realizat dramatizări, au reușit să redea atmosfera și caracteristicile universului creat de Petre Ispirescu.
Prin intermediul acestor activități, elevii și-au dezvoltat abilitățile artistice și au avut ocazia să se exprime liber și creativ. În plus, au reușit să aprofundeze înțelegerea și aprecierea operei lui Petre Ispirescu, aducând-o în prezent și lăsându-se inspirați de geniul său literar. Aceste activități s-au dovedit a fi o modalitate interactivă și captivantă de a îmbina arta, teatrul și literatura, oferindu-le elevilor o experiență educativă memorabilă.
Cu această ocazie, comunitatea școlară a reafirmat ideea că Petre Ispirescu este o figură unică, cu o valoare absolut universală, reușind să adune laolaltă atât tineri, cât și adulți, într-o festivitate de anvergură. Citatul semnat de Mihai Eminescu, „Poate că POVESTEA este partea cea mai frumoasă a vieții omenești… cu povești ne leagănă lumea, cu povești ne adoarme… Ne naștem cu ele, creștem și învățăm când suntem copiii din ele și murim cu ele…” devine elocvent în contextul acestei sărbători, subliniind impactul durabil al operei maestrului în cultura și literatura românească, ne-a spus dna prof. dr. Gabriela Gârmacea.
Petre Ispirescu a murit la 57 de ani, nu înainte de a lăsa un testament literar copiilor săi, niște sfaturi de viață comparate de unii istorici literari cu învățăturile domnitorului Neagoe Basarab către fiul său Teodosie. Se poate spune fără greșeală că prin basmele sale atât de captivante, prin frumusețea limbii și nu în ultimul rând prin tematica, uneori filosofică, a scrierilor, Petre Ispirescu a contribuit la formarea limbii literare române, alături de marii noștri clasici.
