România va fi reprezentată, miercuri, la a doua reuniune dedicată Ucrainei, organizată de Franța, de președintele interimar Ilie Bolojan, au declarat, pentru AGERPRES, surse politice. Franța intenționează să găzduiască, miercuri, o a doua reuniune consacrată Ucrainei și securității europene, însă de această dată a invitat țări europene și Canada, care nu au fost prezente la summitul de luni de la Paris, a informat Reuters. Două surse diplomatice au declarat că țările invitate sunt Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, România, Suedia și Belgia. Unele țări ar putea participa prin videoconferință, au declarat doi diplomați.
Luni, lideri din Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca s-au reunit la Paris, la invitația președintelui Emmanuel Macron, alături de conducerea Uniunii Europene și de secretarul general al NATO, pentru a dezbate ultimele evoluții legate de Ucraina, în contextul inițiativelor de pace lansate de noua administrație americană. Potrivit unor oficialități UE, unele țări au fost nemulțumite de faptul că întâlnirea a fost doar pentru anumiți lideri și nu este un summit al întregii Uniuni Europene.
Ministerul român al Afacerilor externe a precizat marți că Reuniunea de la Paris, din urmă cu o zi, a fost inițiată de președintele Franței, Emmanuel Macron, într-un format cunoscut ca Weimar Plus. Acesta a inclus pe președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene, secretarul general al NATO și un număr de șefi de stat și de guverne ai țărilor din Europa care sunt sprijinitori majori ai Ucrainei. ‘România, în calitatea sa dublă – vecinul european cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina și țară care a oferit constant și de la început un sprijin multidimensional, umanitar, economic și militar țării vecine – are un interes direct în continuarea susținerii colective europene și euroatlantice pentru Ucraina, că răspuns la războiul brutal și ilegal de agresiune din partea Federației Ruse. Acest lucru a fost transmis clar participanților, în primul rând președintelui Franței, Emmanuel Macron, prin demersuri diplomatice’, a precizat MAE, într-un comunicat de presă.
Totodată, a subliniat Ministerul de Externe, România a fost reprezentată la reuniune prin intermediul Poloniei, care asigură președinția rotativă a Uniunii Europene.
‘Formate regionale cum sunt și cele propuse și animate de România, de exemplu B9 sau Inițiativa celor 3 Mări, sunt o practică comună. România a fost informată asupra conținutului discuției. Urmează noi reuniuni la care România va participa’, a subliniat MAE.
Liderii grupurilor politice pro-europene din Parlamentul European, respectiv popularii (PPE), social-democrații (S&D), liberalii (Renew) și Verzii, au estimat marți că UE ”nu se mai poate baza deplin pe Statele Unite pentru a-și apăra valorile și interesele” și au îndemnat la menținerea sprijinului european pentru Ucraina în războiul cu Rusia, indiferent de ceea ce va face Washingtonul sub conducerea președintelui Donald Trump, relatează agenția EFE.
Franța consideră că este prematur să se vorbească despre trimiterea de trupe europene de interpunere în Ucraina, problemă care poate fi ridicată doar atunci când va exista un acord de pace, și nicio țară care a participat la întâlnirea de urgență desfășurată luni la Paris nu a declarat că intenționează să trimită soldați, informează EFE. Aceasta este poziția exprimată marți de ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, cu privire la neînțelegerile dintre europeni pe această problemă delicată, într-un interviu acordat postului de radio France Info în care a insistat că europenii vor trebui neapărat să fie la orice masă de negocieri privind Ucraina.
Președintele polonez spune că a primit asigurări de la SUA că nu își vor reduce numărul trupelor în Europa de Est
Președintele polonez Andrzej Duda a declarat marți, după întrevederea avută cu trimisul special al președintelui Donald Trump, generalul Keith Kellogg, că a primit asigurări că Washingtonul nu intenționează să își reducă numărul trupelor din Europa de Est, transmit Reuters și AFP. Vechile certitudini privind rolul Washingtonului în garantarea securității europene au fost bulversate săptămâna trecută, iar secretarul apărării al SUA, Pete Hegseth, a declarat într-o conferință de presă în Polonia că aliații europeni din NATO nu ar trebui să presupună că Statele Unite vor fi prezente pentru totdeauna în Europa. În acest context, după întrevederea cu Hegseth vineri și cea cu Kellogg marți, Duda a ținut să îi liniștească pe polonezi în privința planurilor Washingtonului. ”Am fost asigurați (…) că nu există absolut nicio intenție americană de a reduce activitatea aici, în partea noastră de Europa, mai ales în termeni de securitate, prin reducerea numărului de soldați americani”, le-a declarat președintele polonez reporterilor după întâlnirea cu Keith Kellogg.
Zelenski se teme de un ”ultimatum” după reuniunea ruso-americană de la Riad și își amână vizita în Arabia Saudită
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat marți că-și amână vizita care era prevăzută pentru miercuri în Arabia Saudită și a criticat întâlnirea ruso-americană desfășurată în această țară, asigurând că nu va răspunde niciunui eventual ultimatum pe care l-ar putea primi după această întâlnire din partea Moscovei prin intermediul Washingtonului, căruia i-a reproșat că discută cu Rusia fără Ucraina soluționarea războiului provocat de invazia rusă, relatează agenția EFE.
Ucraina a aflat ”din presă” despre întâlnirea pe care au avut-o marți la Riad delegațiile conduse de miniștrii de externe rus și american, Serghei Lavrov și Marco Rubio, a declarat în aceeași zi în capitala turcă Ankara președintele ucrainean Volodimir Zelenski. El a insistat că ”nu pot fi luate decizii fără Ucraina asupra modului de încheiere a războiului din Ucraina”, dezaprobând inițiativa președintelui american Donald Trump de a aborda direct cu președintele rus Vladimir Putin soluționarea acestui conflict.
Zelenski a insistat că, pe lângă Ucraina, pentru ca tratativele să fie ”echitabile” în negocieri trebuie implicate de asemenea Uniunea Europeană, Regatul Unit și de asemenea Turcia, într-o declarație la o conferință de presă comună cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a afirmat de partea sa că Turcia ar putea fi gazda ”ideală” pentru viitoare negocieri de pace ruso-ucrainene, mai ales că le-a găzduit și pe cele din 2022, când Ucraina și Rusia au fost aproape să încheie un acord de pace. (…)
În urma reuniunii desfășurate marți la Riad, șefii diplomațiilor rusă și americană, Serghei Lavrov și Marco Rubio, au anunțat inițierea unui proces de normalizare a relațiilor ruso-americane, prin stabilirea unui mecanism de consultări pentru a aborda elementele ”iritante în relațiile bilaterale”, și de asemenea lansarea unui proces de negociere pentru soluționarea războiului ruso-ucrainean, Washingtonul și Moscova urmând să-și desemneze în acest scop echipe de negociatori. ”Astăzi a fost un prim pas al unei călătorii lungi și dificile, dar unul important”, a remarcat la finalul discuțiilor de la Riad șeful diplomației americane, care consideră de asemenea că din perspectiva SUA există ”oportunități extraordinare” pentru un parteneriat cu Rusia, dar ”cheia pentru aceasta este încheierea conflictului” din Ucraina printr-o soluție ”justă și durabilă”. De partea sa, ministrul rus de externe s-a declarat convins că odată cu această întâlnire Statele Unite au început ”să înțeleagă mai bine” poziția Moscovei.
MAE rus: NATO trebuie să dezavueze promisiunile făcute la București în 2008
Rusia vrea ca NATO să dezavueze promisiunea din 2008 de a acorda Ucrainei într-o zi calitatea de membru al alianței militare conduse de SUA, iar ca Ucraina să fie de acord cu neutralitatea, a declarat marți purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, transmite Reuters.
Aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia, dar nici un simplu refuz de a accepta Ucraina în NATO nu este suficient pentru Rusia, a adăugat ea. ”Este de remarcat faptul că un refuz de a accepta Kievul în NATO nu este suficient. Alianța trebuie să dezavueze promisiunile de la București din 2008”, a insistat Zaharova, într-un răspuns la o întrebare adresată de Reuters. ”Altfel, această problemă va continua să otrăvească atmosfera pe continentul european”, a adăugat ea.
Zaharova a indicat că Ucraina trebuie să revină la poziția din 1990, a declarației sale de suveranitate față de Uniunea Sovietică, în care Kievul afirma că va deveni un stat permanent neutru, nu va participa la blocurile militare și nu va deține arme nucleare. ”Ceea ce trebuie să facă Ucraina este să se întoarcă la originile propriei sale statalități și să urmeze litera și spiritul documentelor”, a spus Zaharova. ”Aceasta ar fi cea mai bună garanție a securității sale”, a apreciat ea, adăugând că nici apartenența la NATO și nici intervenția occidentală ”sub pretextul unui contingent de menținere a păcii” nu ar putea oferi Ucrainei o astfel de securitate.
La summitul de la București din 2-4 aprilie 2008, NATO a declarat că atât Ucraina, cât și Georgia se vor alătura alianței defensive conduse de SUA – însă fără a formula o invitație clară și fără să stabilească un calendar. Declarația s-a dorit a fi un compromis care să apropie pozițiile dintre Statele Unite, care doreau să admită ambele țări, și Franța și Germania, care se temeau că ar putea irita Rusia, comentează Reuters.
Rusia s-a referit în repetate rânduri la extinderea post-sovietică a NATO, și în special la ambițiile autorităților de la Kiev de a-și vedea țara în NATO, drept motiv pentru războiul din Ucraina. NATO respinge acest punct de vedere, insistând că este o alianță defensivă care în ultimii trei ani a ajutat Kievul să lupte împotriva invaziei Rusiei.
