Nu mai puțin de 19% dintre tinerii români care au participat la un sondaj Eurobarometru efectuat în septembrie – octombrie 2024 au declarat că nu au fost expuși niciodată dezinformării în ultimele șapte zile, fiind cei mai încrezători europeni din acest punct de vedere, urmați de bulgari, lituanieni și estonieni.
Întrebați care ar trebui să fie prioritățile UE în următorii cinci ani, cei mai mulți tineri din România au răspuns situația economică și crearea de locuri de muncă (41%), educația și instruirea (32%), respectiv protecția socială și accesul la îngrijiri de sănătate (31%), în timp ce la nivelul UE tinerii au indicat ca principale priorități creșterea prețurilor și a costului vieții (40%), mediul și schimbarea climatică (33%) și situația economică și crearea de locuri de muncă (31%).
Proporția tinerilor din România care susțin că sunt favorabili UE și modului în care funcționează în prezent este de 42%, mai mare decât media UE (31%), în timp ce 37% dintre românii din categoria de vârstă 16 – 30 de ani spun că sunt mai degrabă favorabili UE, dar nu și modului în care funcționează în prezent, cu cinci puncte procentuale în plus față de media UE (32%).
Apoi, 15% dintre tinerii români spun că sunt mai degrabă sceptici în privința UE dar că și-ar păutea schimba opinia dacă UE va funcționa mai bine, proporție mai mică decât în UE (21%), în timp ce doar 2% din tinerii români afirmă că nu cred în ideea de UE în general (față de 6% media UE).
Întrebați care sunt sursele de unde își iau cele mai multe informații pe teme sociale și politice, 33% dintre tinerii români au spus că de pe platforme de social media (față de 42% media UE), 29% au afirmat că se informează de la televiziune (față de 39% media UE) și 21% din presa online sau platforme de știri (26% în UE).
Când li s-a cerut să aleagă principalele cinci platforme de social media de unde își iau informațiile, 42% dintre tinerii români au ales Facebook și Youtube, 35% – TikTok, 33% – Instagram și 12% rețeaua X (fostă Twitter). La nivelul UE topul principalelor cinci platforme de unde tinerii își iau informații este sensibil diferit – Instagram (47%), TikTok (39), Youtube (37%), Facebook (27%), X (21%).
Întrebați cât de des cred că au fost expuși personal la dezinformare și la știri false în ultimele șapte zile, 22% dintre tinerii români au răspuns foarte des și o proporție similară des, în timp ce la nivelul UE media este de 15 și respectiv 29%. O proporție de 24% dintre românii din categoria 16 – 30 de ani susțin că au fost expuși la dezinformare uneori în ultimele șapte zile, iar 10% rareori, față de 32% și respectiv 14% la nivelul UE.
Însă nu mai puțin de 19% dintre tinerii români susțin că nu a fost expuși niciodată la dezinformare în acest interval, față de 5% media UE, și cea mai mare proporție dintr-un stat UE, urmată de Bulgaria (11%), respectiv Lituania și Estonia, câte 10%.
La polul opus, în nu mai puțin de nouă țări din UE peste jumătate dintre respondenți au declarat că au fost expuși la dezinformare des și foarte des, cele mai mari proporții înregistrându-se în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%).
70% dintre participanții la sondaj cred că pot recunoaște dezinformarea, respondenții din Malta (38%) și Croația (36%) fiind cei încrezători în acest sens, în timp ce la polul opus se află tinerii din Austria și Slovenia (27%), respectiv Germania (27%).
În ceea ce-i privește pe tinerii români, eu s-au declarat foarte încrezători că pot recunoaște dezinformarea în proporție de 31%, în timp ce 50% au afirmat că sunt oarecum încrezători că o pot recunoaște. 14% dintre români au spus că nu sunt foarte încrezători că pot recunoaște dezinformarea, iar alți 2% s-au declarat deloc încrezători.
Eurobarometrul a fost efectuat de Ipsos între 25 septembrie și 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre UE. Un total de 25.863 de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani au fost intervievați online. În România eșantionul de respondenți a fost de 1.064 de persoane.
