România se situează printre țările cu cele mai scăzute rate de populație activă în muncă din Uniunea Europeană (66%), cu vârstă de 15 – 64 de ani, în comparație cu media europeană de 74%, în anul 2023, relevă datele cuprinse Monitorul Social, un proiect al Fundației Friedrich Ebert România.
Potrivit unui comunicat de presă al organizației, transmis luni AGERPRES, în cadrul acestei rate deja reduse de populație activă, România înregistrează o proporție mai mare de persoane neangajate comparativ cu majoritatea statelor-membre.
„Această situație are la bază mai mulți factori, printre care se numără rata ridicată a emigrației în rândul populației apte de muncă în special după intrarea României în UE, populație inactivă din motive medicale, invaliditate sau dizabilitate, scăderea natalității în deceniile de după 1989 și fenomenul de îmbătrânire a populației”, notează sursa citată.
Oficiul european de statistică (Eurostat) arată că dintre cei 12,2 milioane de rezidenți români cu vârste între 15 și 64 de ani, aproximativ 8,06 milioane sunt considerați populație activă pe piața muncii, echivalentul a două treimi (66%) din totalul populației, semnificativ sub media UE27 de 74%. Spre comparație, în Suedia populația activă atinge 84%, iar în Polonia și Bulgaria depășește 70%.
„Conform definiției Eurostat, populația activă este compusă din două categorii: populația ocupată, care desfășoară activități generatoare de bunuri sau servicii, și populația în șomaj, care caută un loc de muncă.
Dintre cei 8.06 milioane de români în populația activă în anul 2023, doar 6,5 milioane de persoane erau angajate în locuri de muncă oficiale, restul fiind oameni cu activități neremunerate sau lucrători pe cont propriu. Astfel, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani din întreaga populație a României a fost de 54%, semnificativ sub media europeană de 60%.
În topul clasamentului se află Suedia și Germania, cu peste 70% din populația în această categorie având locuri de muncă oficiale, în timp ce Bulgaria, Polonia și Spania se situează la aproximativ 60%”, consemnează Monitorul Social.
De asemenea, diferența dintre populația angajată într-un loc de muncă oficial și totalul populației active este dată de populația ocupată, dar neangajată, după cum reiese din definiția Eurostat.
Astfel, în rândul acestei populații intră și lucrătorii casnici neremunerați (peste 200.000 de persoane în România), aproape o cincime din totalul lucrătorilor casnici neremunerați considerați ocupați din întreaga Uniune Europeană.
Raportul de specialitate arată, totodată, că populația ocupată acoperă și lucrătorii pe cont propriu, de aproximativ 840.000 de persoane în România.
O cercetare anterioară a Monitorului Social a evidențiat că această categorie este dominată, în România, de către agricultorii de subzistență, aproximativ 70% dintre aceștia aflându-se în risc de sărăcie în anul 2021.
Cifrele Eurostat arată că, la nivelul anului 2014, numărul lucrătorilor casnici neremunerați era de 891.000, iar în anul 2023 numărul acestora devenise 209.000. La fel, numărul angajaților oficial a crescut din anul 2014, când era 5,8 milioane, la 6,5 milioane în anul 2023.
„Această dinamică reflectă o traiectorie pozitivă a pieței muncii în România, chiar dacă cifrele actuale încă ascund vulnerabilități importante și aproape unice în Uniunea Europeană”, notează sursa citată.
Conform Eurostat, populația activă include toate persoanele din categoria de vârstă ce asigură forță de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri și servicii în țară, indiferent dacă această muncă este remunerată sau nu.
Populația inactivă include, în general, persoane aflate în sistemul de educație sau formare profesională neremunerată, pensionari anticipați, indivizi cu boli sau dizabilități și persoane care îngrijesc neplătit rude sau persoane cu nevoi speciale.
