Substanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS), denumite „poluanți eterni”, provoacă deja îngrijorare pentru mai multe efecte toxice asupra sănătății umane, inclusiv cancere, însă lipsa datelor referitoare la acestea complică diagnosticul, relatează joi AFP.
Practic indestructibile și prezente în numeroase obiecte și produse, aceste substanțe chimice, PFAS, se acumulează în timp în aer, sol, apă, alimente și, în cele din urmă, în organismul uman, în special în sânge și în țesuturi renale sau hepatice.
Centrul Internațional de Cercetare a Cancerului (IARC), agenția de luptă împotriva cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a clasificat în decembrie 2023 două dintre cele mai comune PFAS drept „posibil cancerigenă”, respectiv „cancerigenă pentru oameni”.
În cauză: acidul perfluorooctansulfonic (PFOS), respectiv acidul perfluorooctanoic (PFOA), cele mai studiate până în prezent din această mare familie și cele două interzise în Europa din 2019, respectiv 2009. (…)
Deși prezintă aceleași riscuri potențiale, PFOS nu a fost asociat până în prezent decât cu cazuri limitate de cancer la animale, existând „dovezi insuficiente” de cancer la om, potrivit IARC.
Diferiți factori, în special nivelul de expunere, pot influența semnificativ riscul. Conform IARC, muncitorii care produc PFOA sau PFOS sau care folosesc aceste substanțe direct în fabricarea altor produse pot fi cei mai expuși la acest risc.
Deși cunoașterea riscurilor pentru sănătate asociate diferitelor PFAS este insuficientă, sau chiar absentă, chiar și în opinia autorităților sanitare, efectele nocive asupra metabolismului uman au fost evidențiate în cazul mai multor ‘poluanți eterni’, notează AFP.
În cazul expunerii prelungite, unii dintre acești compuși chimici sintetici pot favoriza cancerele, pot afecta fertilitatea și dezvoltarea fătului sau pot crește riscul de obezitate, potrivit diverselor studii.
„De asemenea, se suspectează că ar interfera cu sistemul endocrin (tiroidian) și (cu sistemul) imunitar”, a menționat Agenția națională franceză pentru siguranța alimentară, a mediului și a muncii (ANSES) în 2022, în urma Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), în 2020.
Deoarece există mii de PFAS și de combinații ale acestora, studierea lor și, uneori, determinarea cu certitudine a efectelor unei anumite substanțe sunt procese complexe, potrivit experților. Combinația și doza de expunere pot modifica, de asemenea, riscul individual.
Unii lucrători, de exemplu din industria agroalimentară, textilă sau electronică, ar putea intra în contact cu aceste substanțe și prezenta un risc mai mare de expunere, conform unor cercetători. De asemenea, traiul în apropierea zonelor industriale ar crește expunerea.
Anumite categorii de populație, cum ar fi femeile însărcinate și copiii, sunt considerate mai vulnerabile.
În mai multe țări, precum Statele Unite, Țările de Jos și Belgia, PFAS atrag o atenție din ce în ce mai mare, printre altele din cauza riscurilor pentru sănătate, în timp ce în Franța, îngrijorarea este concentrată în special în jurul zonei numite „vallée de la chimie” („valea chimiei”), lângă Lyon (sud-est).
Diverse inițiative judiciare și de reglementare au fost lansate, iar altele sunt în curs de analiză, împotriva acestor „poluanți eterni” și a producătorilor lor, printre altele pentru „punerea în pericol a vieții altora”.
Contaminări ale apei potabile, dar și ale solului și aerului sunt deseori menționate. Cel puțin 45% din apa de la robinet din Statele Unite este contaminată cu PFAS, a concluzionat o agenție guvernamentală în iulie 2023.
În Europa, 17.000 de situri sunt contaminate, dintre care 2.100 la niveluri periculoase pentru sănătate (peste 100 de nanograme pe litru), potrivit unei hărți fără precedent a 17 mass-media, publicată în februarie 2023. (…)
O serie de inițiative parlamentare au ridicat (…) problema legată de impactul asupra sănătății, inclusiv un proiect de lege care vizează restricționarea producției și comercializării de PFAS, care a trecut de primă lectură în primăvara anului 2024, în Parlamentul francez, și urmează să fie supus unui nou vot în curând, notează AFP.
În Italia, responsabilii fabricilor de produse chimice acuzați că au contaminat cu bună știință apa a sute de mii de persoane sunt judecați în unul dintre cele mai mari procese pentru dezastre ecologice din Europa, a relatat joi AFP.
Fabrica Miteni, în prezent închisă, situată lângă Vicenza (nord-est), ar fi poluat unul dintre cele mai mari bazine de ape subterane din Europa cu substanțe PFAS. În acest proces, care a început în 2021 și ar urma să ajungă la un verdict în mai sau iunie, sunt implicate peste 200 de părți civile.
