Peste o treime dintre elevi sunt afectați de analfabetismul numeric, iar 16% dintre aceștia întâmpină dificultăți semnificative, arată primul Raport Național privind Alfabetizarea Numerică prezentat miercuri de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Conform raportului, care a analizat populația școlară din toate ciclurile de învățământ, primar, gimnazial și liceal, analfabetismul numeric se plasează la peste o treime (36%) dintre elevi, cu aproape 16% având dificultăți marcante. Literația numerică reprezintă capacitatea de a înțelege, interpreta și utiliza informații matematice în diverse contexte ale vieții cotidiene, profesionale și sociale.
Raportul arată că analfabetismul numeric crește constant, de la o medie de 25% la clasele primare, la o medie de 36% la clasele gimnaziale și de 46% la clasele liceale. Băieții prezintă, în general, un nivel mai bun de funcționalitate numerică față de fete, diferența menținându-se constantă de la un ciclu școlar la altul. ‘S-au observat diferențe crescute ale analfabetismului funcțional numeric în funcție de mediul de proveniență. Astfel, elevii din mediul rural prezintă cele mai ridicate niveluri de analfabetism numeric, cu 58,16%, în timp ce elevii din urbanul mare înregistrează cele mai scăzute niveluri, de 22,23%. În ciclul primar, analfabetismul numeric este deja foarte ridicat în rural (42,86%), comparativ cu urbanul mare (15,45%). Diferențele persistă și se accentuează pe măsură ce elevii avansează în ciclurile următoare, de gimnaziu și liceu’, mai arată raportul.
Rezultatele mai evidențiază și o corelație strânsă între statutul socio-economic și nivelul de funcționalitate numerică. Astfel, elevii din categoria cu cel mai crescut statut prezintă cele mai scăzute procente de analfabetism numeric, în timp ce elevii din categoria cu cel mai scăzut statut socio-economic au cel mai ridicat nivel de analfabetism numeric, cu diferențe marcante între extreme.
În dezvoltarea testului au fost definite cinci mari domenii de evaluare, care sunt comune tuturor nivelurilor școlare: algebră, statistică, geometrie, măsurare, proprietăți ale numerelor. Pentru fiecare domeniu și subdomeniu și pentru fiecare ciclu de învățământ au fost realizați aproximativ 100 de itemi – mai exact, un total de 6.681 de itemi. Fiecare item a fost expus de cel puțin 30 de ori (majoritatea de 70-80 ori) pentru analiza statistică.
Pilotarea a implicat administrarea itemilor la un eșantion de 9.719 participanți, selectați prin eșantionare stratificată proporțională dintr-un set inițial de aproximativ 16.000 de administrări ale testului. Cele aproape 16.000 de administrări ale testului au fost realizate în perioada octombrie – decembrie 2024, la nivel național, în baza unei eșantionări care a vizat aproape 600 de școli din întreaga țară. Distribuția dintre fete și băieți a fost echilibrată în mod deliberat, asigurând o proporție de 50% – 50%, iar distribuția demografică a acoperit toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că sunt necesare o altă arhitectură și un alt model pentru sistemul educațional, întrucât cu cel actual ‘nu se mai poate continua’. Daniel David a participat miercuri la prezentarea primului Raport Național privind Alfabetizarea Numerică. ‘Cea mai mare parte a comentariilor este legată de titularizare. Știu că este o problemă și știu că este un sistem care este mai atipic, nu prea găsești în alte țări. În același timp, este un sistem cu care noi ne-am obișnuit și probabil că va trebui gândit. Cum? Nu știu încă, de aceea spuneam că vreau să fac această analiză, comparație între diverse țări. Va trebui să venim cu un sistem care să întărească lucrurile bune. Sunt temele mari – Evaluările naționale la clasa a VIII-a, mai este undeva? Sistemul nostru, când te uiți, nu prea seamănă cu ce avem în alte țări. Titularizarea, trecerea de la clasa a IV-a la a V-a acolo unde se dă examenul. Sunt multe lucruri pe care trebuie să le problematizăm, dar asta după ce facem un diagnostic. (….) Este clar că cu sistemul educațional de acum nu mai putem continua’, a susținut ministrul.
În opinia sa, și Evaluarea națională ar putea fi analizată la un moment dat. ‘Eu nu aș avea o problemă cu modelul actual. Nu am reflexul să vin să schimb lucrurile. Vreau să salvez lucrurile bune. Numai că deocamdată, când mă uit la acest rezultate, este clar că ne trebuie o altă arhitectură și un alt model’, a afirmat David. El este de părere că, în situația în care aproape jumătate dintre absolvenții de liceu se află în zona analfabetismului funcțional, aceasta devine o problemă de securitate națională.
‘Când tu scoți aproape jumătate din absolvenții de liceu, îi scoți în zona de analfabetism funcțional, nu mai este o problemă așa, corectăm ceva, cândva. Este o problemă de securitate națională’, a spus Daniel David.
Potrivit acestuia, este necesară o schimbare completă a modului în care se învață în mediul rural. „Ce se pilotează în acest moment la nivelul ministerului n-a fost ideea mea, dar îmi place, o întăresc și dau bani în direcția respectivă, este ideea unor campusuri în mediul rural. Adică, pe o arie, și hotărâm, nu știu, 50-70-100 de km, îi aduci pe toți copiii într-un campus în care nu mai sunt 10, sunt 50 sau sunt 70, în care poți să duci profesori de calitate pe care să-i plătești bine, în care poți asigura masă sănătoasă, dacă e nevoie și cazare. Nu mai îți trebuie 5.000 de microbuze să meargă de la un sat la altul, îți trebuie mai puține microbuze care să și funcționeze, să nu se strice pe drum’, a explicat David. Ministrul a mai spus că una dintre cele mai mari probleme în mediul rural este aceea că nu sunt suficiente resurse pentru a duce profesori de calitate în acele zone.
