Autoritățile din Năruja au încredințat contractul pentru reabilitarea Căminului Cultural din comună, lucrări care constau inclusiv în recompartimentarea interioară și modernizarea construcției. Valoarea totală a achiziției a ajuns la 1.840.255,9 lei, fără TVA, sumă în care sunt incluse amenajări pentru protecția mediului și aducerea la starea inițială, cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului, construcții și instalații, montaj utilaje, echipamente tehnologice și funcționale, utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale care necesită montaj, organizare de șantier și cheltuieli conexe organizării șantierului.
Actualul Cămin Cultural din Năruja are regim de înălțime parter și o suprafaţă construită de 513 metri pătrați, lucrările de eficiență termică propuse fiind finanțate prin Programul Regional Sud-Est 2021 – 2027. Căminul Cultural a fost construit în anii ‘50, iar de atunci, „corpul inițial de clădire a fiost extins (…) cu un corp de clădire cu funcțiunea de bibliotecă (…)”, se arăta în documentație.
Aici se mai precizează că, în prezent, imobilul găzduiește atât căminul cultural, cât și muzeul și biblioteca. În documentație se mai face vorbire și despre faptul că, „în anul 1936, inspectorul Alexandru Necula, de la Inspectoratul Cultural Bălți, împreună cu fruntașii satului, au demarat acțiunile de înființare la Năruja a unui Cămin Cultural ce urma să poarte numele „Popa Șerban”, în omagierea acelui „vechil” care a luptat și s-a sacrificat pentru dezrobirea obștilor vrâncene”.
Ba mai mult, că demersul era unul serios o dovedește faptul că „în februarie acel an, adunarea obștească a ales cei 15 membri ai „Sfatului conducător” al Căminului Cultural”. Anii au trecut, iar în zilele noastre, când a fost realizată o expertiză, s-a constatat că imobilul „prezintă degradări vizibile la nivel structural și arhitectural, ca urmare a lipsei lucrărilor de reparații”.
Totodată, ușile și ferestrele prezintă deficiențe, ca și instalațiile, iar inclusiv în prezent încălzirea clădirii se realizează cu sobe. „Se poate trage concluzia că degradările se datorează în principal cutremurelor, a lipsei conformării seismice structurale, a materialelor inferioare, a infiltrațiilor la nivelul structurii de rezistență, tasării terenului și a fenomenelor de îngheț-dezgheț”, se mai explica în expertiză.
