Diminuarea birocrației și a costurilor cu energia se numără printre obiectivele enunțate miercuri de Comisia Europeană în ‘Busola Competitivității’, un plan de creștere a competitivității UE ce plasează companiile în centrul mandatului de cinci ani al președintei Ursula von der Leyen, după ce aceasta a pus în ultimii ani accentul mai mult pe protejarea mediului, relatează AFP. Prezentarea ‘Busolei Competitivității’ vine sub presiunea amenințărilor noului președinte american Donald Trump de creștere a protecționismului prin introducerea de taxe vamale și de asemenea sub presiunea investițiilor uriașe în inteligența artificială (AI). ‘Este timpul să relansăm motorul inovației’ în Europa, a remarcat președinta Comisiei Europene în prezentarea proiectului. Totuși, ea a asigurat că nu se pune problema renunțării la angajamentele de mediu ce urmăresc combaterea încălzirii globale. ‘Vreau să fiu foarte clară, Uniunea Europeană își menține direcția în ceea ce privește obiectivele Pactului Verde’, a atenționat Ursula von der Leyen.
La capitolul digital, Statele Unite și China au avansat puternic, lăsând în urmă Uniunea Europeană rămasă împotmolită în stagnare. UE dorește acum să reintre în această cursă prin implementarea recomandărilor făcute anul trecut de foștii premieri italieni Enrico Letta și Mario Draghi în două rapoarte foarte mediatizate. Primele propuneri concrete privind reducerea poverii administrative asupra companiilor și ajutoarele pentru industria curată sunt așteptate pe 26 februarie.
Șocul simplificării
Inițiativele cuprinse în Pactul Verde european au diminuat competitivitatea unor sectoare economice europene, prin urmare unele companii amenință tot mai mult că-și vor reloca în afara UE unitățile de producție. De partea cealaltă, ecologiștii se tem că, prin concesii făcute acestor companii, ar putea fi diluate angajamentele cuprinse în legislația europeană ce are ca obiectiv combaterea încălzirii globale. Ursula von der Leyen ‘a îmbrățișat apelurile lobby-urilor, ale neo-liberalilor și extremei drepte’ și ‘își confirmă ofensiva masivă împotriva legislației de mediu’, a acuzat de pildă eurodeputata Marie Toussaint, din grupul Verzilor. Zeci de acte normative europene vor fi revizuite pentru a reduce birocrația, în special un text emblematic privind relațiile dintre companii și sub-contractanții lor, un altul privind sistemul de raportare socială și de mediu, precum și ‘regulamentul Reach’ pentru protejarea sănătății umane împotriva riscurilor asociate substanțelor chimice. De asemenea, va fi creată o nouă categorie de companie mijlocie, situată între întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și marile grupuri, astfel încât pentru ‘mii de companii’ să fie diminuată povara reprezentată de multitudinea reglementărilor. Un regim juridic european specific, distinct de cele 27 de jurisdicții naționale, va fi de asemenea creat pentru a permite companiilor inovatoare să aplice ‘reguli armonizate’ în materie de faliment, legislație a muncii și fiscalitate.
Energie mai ieftină
În urma sancțiunilor impuse Rusiei după invazia în Ucraina, UE și-a pierdut sursa de gaz rusesc ieftin și suferă de pe urma unor costuri energetice mult mai mari decât cele ale concurenților săi internaționali. Pentru a-și salva industria, UE trebuie să își reducă dependența de combustibilii fosili. ‘Trebuie să ne dezvoltăm în continuare producția de energie din surse regenerabile și în unele țări a energiei nucleare’, a spus anterior Ursula von der Leyen la Forumul Economic Mondial de la Davos, ea recunoscând astfel rolul energiei nucleare, care a fost mult timp un subiect tabu la Bruxelles. ‘Busola’ Comisiei Europene are de asemenea în vedere ‘facilitarea contractelor pe termen lung pentru achiziția de energie electrică’ și accelerarea investițiilor în rețeaua de transport și stocare a energiei.
Ajutoare pentru industrie
Ajutoare de stat ‘țintite și simplificate’ vor fi introduse pentru a încuraja tranziția verde a industriei. Pentru o eficiență maximă, un vicepreședinte al Comisiei Europene, Stephane Sejourne, a cerut ca aceste ajutoare să fie direcționate cu prioritate către primele 100 de situri cele mai mare emițătoare de CO2, care însumează mai mult de jumătate din emisiile industriale în UE. Vor fi concepute și ‘etichete’ sub care să se dezvolte cererea de produse cu emisii reduse de carbon. De exemplu, Bruxellesul intenționează să dezvolte astfel un așa-numit oțel ‘verde’, a cărui cerere este în prezent aproape zero din cauza costurilor prohibitive. Pentru sectoarele aflate în cea mai mare dificultate, precum chimia, siderurgia și sectorul auto, planuri sectoriale specifice vor fi elaborate încă din anul în curs.
Articolul INTEGRAL pe www.agerpres.ro
