Pe 7 ianuarie, în fiecare an, îl sărbătorim pe Sfântul Ioan Botezătorul, în ziua de precede Botezul Domnului și este cunoscută ca marea sărbătoare de Sfântul Ion.
Ioan Botezătorul (în ebraică, Yoḥanan, care în traducere înseamnă „Dumnezeu este har”) este una din figurile centrale ale creștinismului și islamului, predicator și botezător pe malurile râului Iordan; înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Isus din Nazaret.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Venirea Sfântului Ioan Botezătorul pe lume i-a fost vestită lui Zaharia de către îngerul Gavriil dar, pentru ca nu a crezut spusele ingerului, Zaharia a rămas mut până la nașterea fiului său.
Predicile și le începe în deșertul Iudeii, în al 15-lea an de domnie al împăratului roman Tiberiu. La acea dată Ponțiu Pilat era procurator al Iudeii, Irod era tetrarh al Galileii, Filip, fratele lui, era cârmuitor al Ituriei iar arhierei erau Ana și Caiafa. Ioan îi îndemna pe oameni să se pocăiască: ”Pocăiți-vă, căci Împărăția cerurilor este aproape!”, iar aceștia, mărturisindu-și păcatele, erau botezați de el în râul Iordan.
Botezul său era botezul pocăinței spre iertarea păcatelor, relatează evangheliile. Ioan Botezătorul venise să dea poporului cunoștința mântuirii, care stă în iertarea păcatelor grație îndurării lui Dumnezeu, spune evanghelistul Luca.
Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, misiunea sa pe pământ fiind aceea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia.
Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau.
Sfântul Ioan a fost un model al smereniei și un îndreptar pentru fiecare întru biruirea mândriei.
Pentru că l-a mustrat pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, soția fratelui său, Sfântul a ajuns la închisoare, fiind întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Și pentru că-l ura de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, să ceară de la Irod capul Botezătorului. Ca urmare, capul lui Ioan Botezătorul le-a fost adus acestora pe o tipsie de argint, așa cum adesea apare în icoanele creștine.
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, Tradiții și obiceiuri
În multe sate din Maramureș încă se mai practică obiceiul Vergelului sau spargerea Crăciunului. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu mâncare și băutură și, împreună cu feciorii din sat, merg în curtea unde se ține Vergelul. Potrivit observatornews.ro, în horă intră fetele care se vor mărita în cursul anului, petrecerea încheindu-se cu o masă mare care, de asemenea, curmă perioada sărbătorilor de iarnă.
Un alt obicei este „Iordăneala”, adică stropitul oamenilor cu agheazmă nouă, luată de la biserică în ziua de Bobotează. Iordănitorii erau băieții care aveau vârsta mai mare de 15 ani. Pe lângă aceasta, cea mai importantă cerință pentru a fi primit în rândul iordănitorilor era să te fi bucurat de sănătate în tot anul. Conducătorul cetei lua de la preot, în ajun, o căldărușă cu agheasmă de la Bobotează, și îi stropea pe toți cei întâlniți, urându-le să trăiască mulți ani și să le fie de bine. De cele ma multe ori, cei întâlniți erau ridicați pe brațe și duși cu forța la râu sau la lac, sub amenințarea că-i aruncă în apă. Oamenii „iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători, bani cu care aceștia, seara, chefuiesc.
Tradiția mai spune că, de Sfantul Ioan, toată lumea trebuie să fie veselă, să petreacă pentru că cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Tot în această zi întâlnim și „Cumetria Femeilor”. „Cumetria” sau „Țonțoroiul Femeilor” era numită în vechime „Ziua Femeilor” sau „Ziua Babelor”. În cadrul acestui obicei avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apa din fântână sau dintr-un râu. Elemente ale acestei petreceri sunt păstrate și astăzi de femeile din comuna Pantelimon, de lângă București. Femeile se adunau în casa uneia dintre ele și „făceau chefuri și jocuri fără bărbați”. Aceste petreceri erau cunoscute sub denumirea de „Cumetria” sau „Țonțoroiul Femeilor”. Femeile se considerau în această zi mai tari și cu mai multe drepturi decât bărbații, lăsându-și toate obligațiile de soție și mamă în seama soacrelor și chiar a bărbaților.
Pe 7 ianuarie, când este sărbătorit Sfântul Ioan Botezătorul, este sărbătorit și Crăciunul pe rit vechi.
Semnificatia numelui Ioan
Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din Iehohanan” și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulți romani poartă numele de Ion (forma neaoșă), Ioan, Ioana (fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica, Oana s. m. a.), alcătuind cea mai bogată familie onomastică de la noi.
Aproape două milioane de români îl au ca patron spiritual pe Sfântul Ioan Botezătorul, prăznuit sâmbătă, 7 ianuarie, potrivit datelor oferite de Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Este vorba despre 1.975.838 de bărbaţi şi femei.
1.420.774 bărbați și 531.197 femei.
Din totalul româncelor, 371.486 poarta numele Ioana, alte 141.000 de femei pe cel de Ionela, 11.290 se numesc Nela, iar 6.726 poartă numele Ionelia.
Dintre bărbații ce isi aniversează onomastica cu ocazia sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, 411.149 poarta numele Ion, 514.865 pe cel de Ioan, iar peste 320.000 se numesc Ionuț. Acestora li se adaugă aproximativ 145.000 de români ce poartă numele Ionel, precum și cei peste 26.000 de bărbați ce se numesc Nelu sau Ionica, potrivit Agerpres.