Vrancea e un județ viti-vinicol cu potențial, cu viticultori care produc vinuri de excepție, însă nu întotdeauna ceea ce se vinde drept vin natural și aromat este făcut din struguri. Sau cel puțin aceasta au descoperit anchetatorii în cazul unor societăți care aveau ca obiect principal de activitate „fabricarea vinurilor din struguri”. Societățile erau conduse de un cuplu, cei doi fiind trimiși în judecată în 2020 pentru mai multe infracțiuni legate tocmai de activitățile derulate.
Capul familiei a fost astfel acuzat de falsificare de vinuri, producere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor. În ceea ce o privește pe inculpată, aceasta fusese trimisă în judecată pentru producere de produse accizabile în afara unui antrepozit fiscal, evaziune fiscală și spălarea banilor.
De menționat că încă din decembrie 2012 exista o sesizare din oficiu a polițiștilor conform căreia viitorul inculpat avea recipiente „cu vin falsificat, prin adaos de alcool, apă, îndulcitori, arome şi sare de lămâie”. Ulterior, în 2015, o altă sesizare viza faptul că se falsifică „importante cantităţi de vin, prin folosirea de apă, alcool, îndulcitor, arome, drojdie şi alte materii prime specifice”, comercializate fără acte.
Iar în urma unor percheziții au fost identificate într-adevăr recipiente cu băuturi: peturi cu ceea ce se presupunea a fi vin alb de masă demisec, băutură care în urma testării s-a dovedit că „nu se încadrează în cerințele legii”, iar un vin roşu de masă era „impropriu consumului uman deoarece nu respectă parametrii chimici şi organoleptici”.
A fost și un vin alb de masă demisec despre care la acel moment, – anul 2013, se reținea că se încadrează în cerinţele legii. Însă, potrivit testelor efectuate la unele probe de vin prelevate, concluzia fusese că „determinările analitice indică prezența apei exogene, aspect ce evidenţiază faptul că la producerea acestora s-a apelat la practici oenologice neautorizate”.
Drojdia, taninul şi acidul citric, transformate în vin
„Din întreaga cantitate de vin identificată, într-un polistif cu capacitatea de 30.000 litri a fost identificată o cantitate de bautură cu aspect și miros de vin, în care analizele izotopice efectuate (…) au indicat prezența apei exogene și a alcoolului provenit din altă sursă decât cea din fermentația naturală a strugurilor (…) băutură care (…) se încadrează în categoria băuturilor fermentate liniștit”, rețineau procurorii.
Cele de mai sus, așternute în rechizitoriu, au fost comparate cu declaraţiile unor martori, angajați la societățile inculpaților. Iar parte din martori au relatat că „se produceau vinuri folosind alte practici decât cea prin fermentaţia naturală a mustului din struguri. Astfel, pentru producerea unor astfel de vinuri, se dizolva cantitatea de 400 kg zahăr în apă caldă, într-un recipient de inox cu capacitatea de 2.500 litri, peste care se adăugau drojdie selecționată, tanin, enovit şi acid citric.
După ce se omogeniza, această compoziție era transferată cu ajutorul unei pompe într-un polistif cu capacitatea de 40.000 litri. Se repeta operaţiunea până când polistiful se umplea, folosindu-se cantitatea totală de 5.000 kg. zahăr. Întreaga compoziţie era lăsată la fermentat aproximativ 11 zile, după care se adăuga bentonită şi sulf, apoi rezultatul era lăsat la limpezit.
Când vinul era aproape de îmbuteliat, se filtra, după care se adăugau arome. (…) Se îmbuteliau o dată 6 peturi. Uneori, vinul astfel preparat se amesteca în proporție de 50% cu vin natural. (…) Pe lângă acest vin falsificat, inculpatul (…) producea şi vin natural folosind struguri proaspeţi. Cantităţile de vin falsificat care se produceau erau în funcţie de comenzile pe care le avea. În medie, într-o zi se producea cantitatea de aproximativ 4.200 litri vin falsificat, respectiv 2.100 peturi care se ambalau în 350 baxuri. Vinul era distribuit către clienţi”, se arăta în rechizitoriu, potrivit rejust.ro.
Cu toate aceste informații, dosarul a ajuns în instanță în anul 2020, iar în procedura de cameră preliminară instanța a constatat neregularitatea rechizitoriului. Urmarea a fost că, în aprilie 2021, parchetul a comunicat ordonanța de remediere a neregularităților. De aici, procesul a continuat, iar Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galați – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vrancea reclama 381.903 lei şi 427.203 lei – obligaţii fiscale neachitate la buget.
Prescripție versus nevinovăție
Anii au trecut, iar termenele de judecată s-au succedat cu audieri de martori, administrarea de probe și efectuarea de expertize. Iar în final, pe fond, soluția le-a fost favorabilă inculpaților. În primul rând, instituțiile care verificaseră autenticitatea băuturilor au transmis instanței că, dată fiind trecerea anilor, contraprobele fuseseră distruse. Așa se face că instanța a constatat că „imposibilitatea efectuării unui nou raport de expertiză aduce atingere egalităţii armelor şi implicit a unui proces echitabil. Aceasta ar fi fost o probă solidă, pertinentă şi utilă cauzei, pentru a se afla dacă s-a introdus apă şi alcool în acea băutură şi în ce cantităţi”. Acestea fiind explicate, s-a concluzionat că „în mod legal şi temeinic în cauză nu se poate reține, dincolo de orice dubiu, participaţia ca autor a inculpaţilor la comiterea infracțiunii de falsificare de vinuri”.
Cu privire la evaziunea fiscală, instanţa a reţinut însă că faptele au fost dovedite „prin coroborarea întregului material probator, (…) iar declarațiile inculpatului de negare sunt în contradicție, concluzia instanței este aceea că, fără dubiu de tăgadă, inculpatul a comis faptele reținute în sarcina sa”.
Și probele care priveau activitatea ilicită a inculpatei au fost considerate valabile de către instanță, pe aceleași considerente. Numai că, analizând o altă acuzație, cea de spălare a banilor, instanța a subliniat un alt aspect: „(…) în prezenta cauză, chiar dacă în fapt s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori pur și simplu nu există, și totuși îndoiala persistă în ce privește vinovația, atunci îndoiala este „echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăție” și deci inculpatul trebuie achitat. (…) Probele administrate în cauză în timpul cercetării judecătoreşti au adus instanţa în situaţia de a nu-şi putea forma o convingere care să se constituie într-o certitudine şi, de aceea, trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăţiei inculpatului. În sensul celor învederate mai sus, (…) va achita pe inculpaţii (…) sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor, (…) întrucât nu există probe suficiente că inculpaţii au comis infracţiunea de care sunt acuzaţi”.
Mai concret, așa cum cu s-a publicat în minuta tribunalului, „(…) dispune încetarea procesului penal pornit faţă de inculpatul (…), pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, (…) (3 acte materiale comise la datele de 02.11.2009, 09.11.2009 şi 12.11.2009), ca urmare a prescripției răspunderii penale.
(…) achită pe inculpatul (…) pentru săvârşirea infracţiunii de producerea, expunerea spre vânzare și/ sau vânzarea cunoscând că sunt falsificate sau substituite de vinuri și produse vinicole (…) (3 acte materiale), prin schimbarea încadrării juridice (…). (…) achită pe inculpatul (…) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, (…) (comisă în perioada 2009-2017).
(…) dispune încetarea procesului penal pornit faţă de inculpata (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală, (…) (3 acte materiale din anul 2013) şi evaziune fiscală (…) (comisă în perioada 2009 – 2010), ca urmare a prescripției răspunderii penale. (…) achită pe inculpata (…) pentru săvârşirea infracţiunii de producerea, expunerea spre vânzare și/ sau vânzarea cunoscând că sunt falsificate sau substituite de vinuri și produse vinicole (…) (2 acte materiale), prin schimbarea încadrării juridice (…).
(…) achită pe inculpata (…) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (…) (comisă în perioada 2009 – 2017). (…) admite în parte acțiunea civilă formulată în cauză și obligă pe inculpaţii (…) la plata către partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Galaţi – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Vrancea, după cum urmează: a. pe inculpatul (…) la plata sumei totale de 26.300 lei, reprezentând impozit pe profit (…); b. pe inculpata (…), la plata (…): 14.571 lei, reprezentând 5.828 lei impozit pe profit şi 8.743 lei TVA din neevidenţierea în întregime în actele contabile ale (…) a veniturilor realizate din comercializarea a trei autovehicule; 22.822 lei, reprezentând 7.922 lei impozit pe profit şi 14.900 lei TVA din neevidențierea în actele contabile ale (…) a veniturilor realizate din comercializarea cantităţii de 47.592 litri băutură fermentată liniştit.
(…) lasă nesoluţionată acţiunea civilă privind restul pretenţiilor civile solicitate. Menţine măsura sechestrului asigurător instituită (…) asupra bunurilor mobile ale inculpatului (…), până la achitarea integrală a prejudiciului către partea civilă (…), dar şi pentru acoperirea cheltuielilor judiciare. Menţine măsura sechestrului asigurător instituită (…) asupra bunurilor imobile şi mobile ale inculpatei (…), până la achitarea integrală a prejudiciului către partea civilă (…), dar şi pentru acoperirea cheltuielilor judiciare. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii”.
Foto cu rol ilustrativ, Arhivă
