Pe 3 decembrie 1994, în Japonia a fost lansată consola PlayStation, prima incursiune a grupului Sony în universul jocurilor video. Noul produs s-a bucurat de un succes mondial, mai ales în rândul publicului adult, care l-a propulsat pe dezvoltatorul japonez la rangul de actor major în acest sector de activitate, informează AFP. Acea consolă, lansată prin intermediul unor serii de jocuri video devenite culte, precum „Tekken”, este rezultatul unei dispute între inventatorul Walkmanului şi liderul pieţei de la începutul anilor 1990, Nintendo. Parteneriatul încheiat de cele două companii, vizând lansarea unui CD Player compatibil cu consola Super Nintendo, a fost anulat atunci când creatorul francizei de jocuri „Mario” s-a răzgândit şi s-a aliat cu Philips. „Sony a ajuns într-o poziţie umilitoare şi a decis să lanseze ‘Play Station’ (numele prototipului dezvoltat pentru Nintendo – n.red.) ca o consolă independentă”, a relatat Hiroyuki Maeda, un specialist japonez în istoria jocurilor video. Conştient de poziţia sa de novice, producătorul de echipamente electronice i-a vizat atunci pe tinerii adulţi, mai ales prin campanii de publicitate cu tonalităţi inedite. „Este un public care are o putere de cumpărare mai mare decât a copiilor, care erau adeseori ţinta consolelor Nintendo”, a explicat Philippe Dubois, preşedintele asociaţiei franceze pentru conservarea patrimoniului digital M05. Capabilă să citească CD-uri audio, noua consolă i-a sedus pe utilizatori dincolo de universul jocurilor video. Acesta a fost un element de marketing ce a fost preluat apoi de PlayStation 2 şi playerul său DVD (160 de milioane de exemplare vândute în lume, cel mai mare succes din gama PlayStation), apoi de PS3 şi playerul său Blu-Ray.
Hiroyuki Maeda consideră că „PlayStation a schimbat istoria jocurilor video”. „Ea a transformat cu adevărat totul: hardware-ul, software-ul, distribuţia şi marketingul”, a adăugat el. Pentru că acea schimbare a publicului ţintă a fost însoţită şi de o revoluţie tehnologică. „Pentru mulţi jucători, această consolă a fost o poartă de intrare spre evoluţia majoră de la mijlocul anilor ’90: trecerea spre 3D”, a declarat Philippe Dubois.
Jocuri sportive, de luptă, curse… Numeroase studiouri şi-au îndreptat privirile spre această consolă pentru a experimenta pe baza noii sale tehnologii, atrase de kituri de dezvoltare mai puţin scumpe decât cele ale concurenţei şi formatul CD, încă puţin răspândit pe atunci şi cu capacităţi de stocare mult mai ridicate decât un cartuş de jocuri video.
Acea goană după 3D a dus la jocuri devenite apoi clasice, precum „Tomb Raider” (1996), „Resident Evil” (1996) şi „Final Fantasy VII” (1997). Prin aceste jocuri, „oamenii au descoperit senzaţii, emoţii pe care nu le cunoscuseră prin intermediul consolelor anterioare”, îşi aminteşte utilizatorul Cyril 2.0, în vârstă de 46 de ani, care îşi prezintă biblioteca de jocuri pe canalul său de pe YouTube. Acest francez deţine aproape 1.400 de titluri de jocuri create pentru prima PlayStation. „Jocurile reprezintă lucrul cel mai important pe o consolă”, a subliniat el. Dar, spre deosebire de Nintendo, „oamenii s-au ataşat mai mult de marca PlayStation decât de personaje specifice”.
Pariul a fost câştigat de departe de grupul Sony: producătorul nipon, care viza cel puţin 1 milion de vânzări pentru a amortiza costul de dezvoltare, a vândut în cele din urmă peste 102 milioane de console. Amintirea sa este încă vie în mintea creatorilor de astăzi. „Este prima consolă cu care am amintiri despre jocurile care m-au marcat şi care acum mă inspiră”, a declarat Bastien Giafferi, dezvoltatorul francez aflat în spatele „The Operator”, un mare succes al scenei independente în 2024. Această moştenire transpare, de asemenea, din diferitele generaţii ale consolei, în contextul în care aceasta a ajuns la cea de-a cincea generaţie şi care a cunoscut deja versiuni portabile cu un succes mai puţin important. La începutul lunii noiembrie, Sony a lansat o versiune Pro – mai puternică – a consolei sale PlayStation 5, precum şi o gamă de produse în ediţie limitată ce reiau culoarea gri a consolei originale. „Obiceiurile, jocurile, mărcile, legendele, tot ceea ce ea a lansat la nivelul culturii jocului video… Nu cred că va mai exista un echivalent”, regretă totuşi Philippe Dubois, care prezice o dispariţie în curând a consolelor în favoarea jocurilor în streaming pe internet.
