Curtea de Apel de la Bruxelles a condamnat luni statul belgian pentru plasarea în instituţii religioase a cinci fetiţe metise din Congo înainte de independenţa din 1960, estimând că îndepărtarea de mamele lor constituie „o crimă împotriva umanităţii”, informează AFP.
Curtea de apel a răsturnat astfel verdictul primei instanţe din 2021. „Cererea civilă a apelanţilor fondată asupra acestei crime nu s-a prescris” şi „statul belgian este condamnat să plătească daune morale” celor cinci femei care astăzi sunt septuagenare, precizează comunicatul curţii.
Procesul a fost primul din Belgia care a scos la lumină soarta rezervată metişilor născuţi în fostele colonii belgiene (Congo, Rwanda, Burundi), al căror număr este în general estimat la circa 15.000. Majoritatea dintre ei nu erau recunoscuţi de tatăl lor şi nu puteau să se amestece nici cu albii, nici cu africanii.
„Am câştigat”, a reacţionat Michele Hirsh, avocata reclamantelor. Cele cinci reclamante, Lea, Monique, Noelle, Simone şi Marie-Jose, s-au născut toate între 1945 şi 1950, din relaţia dintre un bărbat alb şi o femeie africană, în fosta colonie belgiană, astăzi Republica Democrată Congo (RDC).
La vârsta de doi, trei sau patru ani, ele au fost luate cu forţa din familiile lor maternale pentru a fi plasate în instituţii religioase, unde ele susţin că au fost victime ale relelor tratamente. Potrivit apărării lor, practica ţinea de „politica de segregare rasială şi a violurilor instaurată de statul colonial”, şi a fost însoţită de un „furt de identitate” pentru aceşti copii.
„Metişii erau îndepărtaţi, pentru că ei puneau colonia în pericol (…). Ei sunt împiedicaţi şi în prezent să-şi caute identitatea”, a afirmat Hirsh în septembrie în faţa audierii. Luni, Curtea de Apel de la Bruxelles a dezvăluit că cele cinci reclamante fuseseră înstrăinate de mamele lor, fără acordul acestora, înainte de vârsta de şapte ani, de către statul belgian, „în executarea unui plan sistematic de căutare şi răpire” ce viza copiii metişi „doar pentru motivul originilor lor”.
„Înstrăinarea lor este un act inuman şi de persecuţie constitutiv unei crime împotriva umanităţii, în virtutea principiilor de drept internaţional recunoscute de Statutul Tribunalului de la Nuremberg, integrate în dreptul internaţional”, se subliniază. Decizia citează o rezoluţie a ONU ce confirmă aceste principii de drept adoptate în decembrie 1946.
„Curtea condamnă statul belgian să plătească despăgubiri morale reclamantelor, (despăgubiri) rezultate de pe urma pierderii legăturii cu mamele lor şi atingerii aduse identităţii lor şi legăturii lor cu mediul de origine”, se mai spune în comunicat.
