Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase vor stabilirea unui calendar pentru majorarea accizei la alcool, pe modelul berarilor, altfel creşterea pentru anul viitor ar fi de 50%, a declarat, joi, Florin Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Spirits România, în cadrul unei conferinţe de presă. Reprezentanţii Asociaţiei s-au întâlnit cu cei ai Ministerului Finanţelor în cursul zilei de miercuri şia cum aşteaptă un răspuns din partea autorităţilor de resort. „Să ia un calendar, da, şi este bine că vom avea un calendar, problema este „şi unde ne ducem cu accizele?”. Pentru că aşa cum am spus, noi vrem acelaşi raport care a existat. Noi nu spunem să ne ducem cu raportul la 3 la 1. Dar pentru stabilitate şi pentru colectarea mai bună la stat suntem pentru păstrarea acestui raport, de 4 la 1. Adică a crescut berea, creştem şi noi, dar la acelaşi nivel….În propunerea noastră către Ministerul de Finanţe am cerut exact aceeaşi creştere. Berea are o creştere de la 2024 la 2025 de 4,3% şi una de 5% anul următor. La fel vrem şi noi. Aşa e normal. Eu vă spun sincer, noi nu avem nimic cu berarii, bravo lor, sunt colegii noştri, noi nu vrem să vorbim despre bere aici. Noi vrem ca în rândul băuturilor alcoolice de pe piaţă să se păstreze armonizarea care a fost până acum. Nu poţi la unii să creşti cu 20%, cum spuneaţi dumneavoastră, şi la alţii cu 4%, pentru că atunci nu mai aduci bani la buget. Atunci încurajezi piaţa neagră”, a subliniat Florin Rădulescu.
Preşedintele Asociaţiei Spirits România a explicat că nu există o schemă de calcul pentru acciză, ci se utilizează indicele preţurilor de consum comunicat de către Institutul Naţional de Statistică până pe data de 15 octombrie a fiecărui an. Cel care ar trebui utilizat pentru anul viitor ar fi de 50% şi el ar trebui aplicat la nivelul accizei aflate în vigoare anul acesta. Dacă s-ar aplica această majorare, creşterile la raft pentru băuturile spirtoase ar fi cuprinse între 20%, la produse premium, şi 40% la produse economice, de origine locală. „Nu ştiu câte creşteri de acest tip aţi văzut aşa, peste noapte. Tocmai asta ne îngrijorează şi noi suntem acolo pentru a ridica această problemă la discuţii cu Guvernul şi a trage un semnal de alarmă. Pentru că nu este o ambiţie a industriei să vindem noi în anul 2025 dublu faţă de anul 2024, dar trebuie să fim şi conştienţi că avem şi nişte responsabilităţi. Şi în general în industria asta regulile sunt foarte clare. Cine a vrut să intre în industria asta trebuie să respecte legile acestea”, a mai spus Rădulescu.
Referindu-se la piaţa locală, preşedintele Asociaţiei Spirits a arătat că, deşi spirtoasele reprezintă doar 4% din totalul consumului de alcool, producătorii şi importatorii plătesc 55% din totalul accizelor generate de industria băuturilor alcoolice.
Potrivit unui comunicat de presă, din preţul de listă al unei sticle de băuturi spirtoase, în 2023 nu mai puţin de 36% reprezentau accize, 20% sunt costurile cu materiile prime, 31% costurile cu vânzarea şi marketing-ul, 10% manopera, 2% transport şi 4% energia. În condiţiile în care costurile cu transportul, energia, materiile prime vor creşte în perioada următoare, din cauza evoluţiilor economice, producătorii locali au două variante pentru a rezista în piaţă: micşorarea marjei în condiţiile în care deja aceasta este negativă sau restrângerea activităţii, inclusiv prin concedieri.
Pe de altă parte, consumul de alcool nefiscalizat are mai multe efecte nefaste, de la impact negativ asupra colectării de TVA până la efecte grave şi, uneori, ireversibile în ceea ce priveşte sănătatea consumatorilor. În 2018, studiul de piaţă realizat împreună cu Novel Research a arătat că, în total, consumul de băuturi spirtoase în rândul persoanelor de 18+ ani era aproximativ 1,242 milioane hectolitri. Conform calculelor pe baza datelor Ministerului Finanţelor, consumul fiscalizat a fost de 487.000 hectolitri de băuturi spirtoase, rezultând că 755.000 hectolitri, respectiv 60,7% din total, era consum nefiscalizat.
Potrivit unui sondaj realizat de ivox.ro la solicitarea Spirits România în luna octombrie 2024, 34% dintre români spun că au consumat băuturi alcoolice din surse pe care nu le cunoşteau, respectiv băuturi fără timbru sau băuturi produse de persoane pe care nu le cunoşteau. Dintre respondenţii care au admis că au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, unul din cinci a indicat ca motiv preţul, respectiv faptul că băuturile contrafăcute pe care le-au consumat erau mai ieftine.
Guvernul a aprobat, miercuri, prin ordonanţă de urgenţă, un nou calendar de creştere graduală a nivelului accizelor la bere, pentru perioada 2025 -2026, precum şi exceptarea de la prevederile privind actualizarea cu creşterea preţurilor de consum a nivelului accizelor acestora (având în vedere calendarul de creştere graduală a nivelului accizei, nivel calculat pe baza ratei mediei anuale a inflaţiei din anul 2024). Potrivit unui comunicat al Executivului, astfel, pentru anul 2025, acciza la bere a fost stabilită la un nivel de 4,82 lei/hl/1 grad Plato, iar în anul 2026, nivelul acesteia va fi de 5,06 lei/hl/1 grad Plato. Pentru acest an, nivelul accizei pentru bere a fost stabilit la 4,62 lei/hl/1 grad Plato. Totodată, nivelul accizei la berea produsă de către producătorii independenţi a căror producţie anuală nu depăşeşte 200.000 hl va fi de 2,65 lei/hl/1 grad Plato, în anul 2025, respectiv de 2,78 lei/hl/1 grad Plato în anul 2026. „Măsura este necesară având în vedere solicitările mediului de afaceri din industria berii privind introducerea unui calendar de creştere graduală a nivelului accizei şi asigurarea predictibilităţii fiscale pentru aceşti operatori economici”, se arată în comunicatul Guvernului. De asemenea, actul normativ mai introduce obligaţia de plată anticipată în cazul antrepozitarilor care s-au autorizat începând cu 1 ianuarie 2024, în primele 36 de luni de valabilitate a autorizaţiei.
