Echinocţiul de toamnă, când Soarele se va afla pe ecuatorul ceresc, are loc anul acesta duminică, 22 septembrie, la ora 15.44, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Ziua va fi aproximativ egală cu noaptea.
După echinocțiul de toamnă, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la data de 21 decembrie, când va avea loc solstiţiul de iarnă.
La circa o lună după echinocțiul de toamnă va avea loc schimbarea orei. În 2024 se trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, în ultima duminică din lună, când ora 4.00 devine ora 3.00, ceea ce va face ca ziua de 27 octombrie să fie cea mai lungă din acest an.
Termenul de ,,echinocțiu” sau ,,echinox” se referă la un fenomen astronomic care are loc de două ori pe an, primăvara și toamnă, în momentele în care ziua și noaptea sunt aproximativ egale în orice loc de pe Pământ, atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică. Anual, au loc două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.
Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal”, se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.
Aflându-se la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.
Singurele excepţii sunt întâlnite în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocţiului de primavară.
În emisfera sudică a Pământului, data de 22 septembrie marchează începutul primaverii.
