Punctele gastronomice locale (PGL) au devenit un fenomen la nivel naţional, potrivit directorului general adjunct al Agenţiei Naţionale a Zonei Montane (ANZM), Gheorghe Hîrlav, în ciuda problemelor cu care se confruntă proprietarii acestora, cauzate de lipsa infrastructurii sau de legislaţia incompletă.
În momentul de faţă, în România, funcţionează 426 de PGL, iar peste 1.400 de persoane au atestat peste 4.000 de produse montane, conform agenţiei guvernamentale. „PGL-urile devin un fenomen. De la lună la lună, se vorbeşte tot mai mult despre ele, sunt promovate tot mai mult. Am reuşit prin aceste puncte să aducem acasă populaţia care a migrat din România şi să o stabilizăm în locurile natale, ceea ce este un lucru extraordinar”, a declarat pentru AGERPRES directorul general adjunct al ANZM, Gheorgeh Hîrlav.
Prezent la finele săptămânii trecute la Tulcea, la Conferinţa naţională a PGL-urilor desfăşurată în cadrul Festivalului Ivan Patzaichin, el a recunoscut problemele cu care se confruntă unii proprietari ai acestor structuri din ţară, printre acestea aflându-se lipsa apei potabile în unele comunităţi. „Este problema autorităţilor locale care trebuie să sprijine şi să ofere apă potabilă la reţea.
Nu putem vorbi despre aşa ceva în 2024. Se pot capta izvoare, se pot pune filtre de purificare a apei ca să oferim locuitorilor apă potabilă”, a precizat Hîrlav. Referindu-se la problemele legate de legislaţie, directorul general adjunct al ANZM a menţionat că legea este „perfectibilă” şi a adăugat că angajaţii structurilor din subordine le oferă consultanţă gratuită proprietarilor de PGL-uri care întâmpină probleme în desfăşurarea activităţii.
„Noi şi consiliem, avem personal suficient, iar proprietarii de puncte gastronomice pot apela la noi dacă au o nelămurire”, a mai spus directorul general adjunct al ANZM. În timpul Conferinţei naţional a PGL-urilor, aflată la a doua ediţie şi desfăşurată sub patronajul Comisiei naţionale a României pentru UNESCO, Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23 a propus ca aceste puncte să devină „custozi ai tradiţiilor locale”.
„E o formă de promovare a acestor puncte gastronomice şi noi o susţinem”, a menţionat Hîrlav. În urmă cu peste 10 ani, Ivan Patzaichin făcea publică ideea înfiinţării unor refugii în Deltă în care turiştii să mănânce pe malurile lacurilor şi canalelor un borş de peşte alături de pescari şi să participe la activităţile curente ale gazdelor, însă noţiunea de „refugiu” nu este reglementată de legislaţie, iar participarea turiştilor la activitatea de pescuit în bărcile autorizate cu acest scop nu este permisă.
