Sărbătoarea Nașterea Maicii Domnului, prăznuită de către Biserica Ortodoxă pe 8 septembrie, este cunoscută în popor și sub denumirea de Sf. Maria Mică. Această sărbătoare marchează venirea pe lume a Fecioarei Maria.
În tradiția ortodoxă, Nașterea Maicii Domnului este prima mare sărbătoare din anul bisericesc, care a început la 1 septembrie. Ea deschide un nou ciclu de sărbători și este un prilej de rugăciune, simbolizează începutul vieții sale fiind un moment de bucurie și speranță pentru creștini.
„Domnul, Cel ce locuieşte în cer, vrând să Se arate pe pământ şi să vieţuiască cu oamenii, mai întâi a pregătit loc de sălăşluirea slavei Sale, pe Preacurata Maica Sa. Pentru că este obicei la împăraţi ca mai înainte să-şi pregătească, în cetatea în care vor să meargă, palatul de petrecere. Şi, precum palatele împăraţilor pământeşti se zidesc de prea înţelepţii lucrători din materiale mai scumpe, la loc mai înalt, mai frumoase şi mai desfătate decât alte locuinţe omeneşti, a trebuit a se zidi aşa şi palatul cerescului împărat al slavei”. (Vieţile Sfinţilor)
Tatăl Sfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu, sfântul şi dreptul Ioachim, era fiul lui Varpafir, cel ce-şi trăgea obârşia sa din Natan, fiul împăratului David, iar mama ei, sfânta şi dreapta Ana, era fiica lui Natan, preotul din neamul lui Aaron.
„Şi era Preacurata Fecioara după tată din neam împărătesc, iar după mamă, din neam arhieresc”. (Vieţile Sfinţilor)
„O, Doamne, din câte prea scumpe materii şi din ce prea cinstite neamuri s-a pregătit palatul cel însufleţit al Împăratului slavei! Şi precum în casa lui Solomon zidurile cele de piatră şi de lemn aveau mai multă cinste decât aurul cel curat cu care erau aurite; tot aşa în naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu neamurile bune, cel împărătesc şi arhieresc, s-au cinstit mai mult cu curăţia deplină a sfinţilor ei părinţi, care este mai scumpă decât tot aurul şi argintul şi mai cinstită decât pietrele cele de mult preţ. Tot lucrul pământesc nu este vrednic de cinstea ei, pentru că Preasfânta Fecioară s-a născut din curăţia părinţilor, care este mai presus decât tot neamul bun”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana trăiau în pace în Nazaret. Ajunseseră însă la o vârstă înaintată fără a avea copii. Cu toate că erau bogaţi şi iubitori de Dumnezeu, din cauza nerodirii lor, Ioachim şi Ana erau defăimaţi, fiind socotiţi nevrednici şi neplăcuţi lui Dumnezeu.
În al cincizecilea an al căsătoriei Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana, preotul de la Templu le-a refuzat jertfa, numindu-i „blestemaţi”.
Auzind aceasta, Sfântul Ioachim s-a mâhnit şi nu s-a mai întors la casa sa. S-a dus în câmp, la păstorii pe care îi avea, şi a plâns pentru două lucruri: pentru nerodire şi pentru ocară. Dar şi-a adus aminte de strămoşul său Avraam, care la bătrâneţe a fost dăruit cu fii, şi a început să se roage Domnului şi Dumnezeului lui Israel ca să fie miluit, să i se ridice ocara dintre oameni şi să se dea rod însoţirii sale la bătrâneţe.
Sfânta Ana, aflând ce s-a întâmplat la Templu şi că a fost părăsită, cu multă durere s-a rugat la Dumnezeu, promiţându-I că, de va naşte fiu sau fiică, îi va închina Lui pruncul cu toată inima.
Aflaţi în durere, cei doi părinţi au primit veste prin arhanghelul Gavriil că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa, iar pruncul se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un „vas ales lui Dumnezeu”. (Luca 1, 4-23)
Fecioara care L-a născut pe Mântuitorul Hristos, Maica Domnului, Împărăteasa tuturor sfinţilor, mijlocitoarea către Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor păcătoşi, cea pe care Biserica o numeşte mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii, a fost concepută şi născută în chip firesc şi a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalţi oameni, povara păcatului strămoşesc.
Prin virtuţile şi sfinţenia vieţii ei, a biruit însă orice ispită, orice păcat, agonisind har şi rămânând fără pată, „fără prihană”, „preacurată”. Ca urmare a acestei biruinţe, Dumnezeu a ales-o şi s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu, să se poată întrupa din ea.
Maria (care înseamnă împărăteasă), cea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor şi Doamna întregii lumi, la împlinirea vârstei de trei ani, a fost adusă de Sfinţii şi Drepţii dumnezeieştii Părinţi Ioachim şi Ana la templu, unde avea să rămână până la vârsta de 15 ani. (sursă: vol. „Vieţile Sfinţilor”)
De Sfânta Maria Mică, pe data de 8 septembrie 2024, aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica. Această zi este foarte importantă pentru credincioși, fiind prima sărbătoare a toamnei.
Există o mulțime de tradiții pe care credincioșii nu le uită atunci când celebrează Sfânta Maria Mică. Începând cu 8 septembrie 2024, românii se concentrează asupra recoltelor de toamnă.
Nașterea Maicii Domnului are o semnificație apare pentru români. Sărbătoarea marchează începutul toamnei, dar și activitățile pe care oamenii le fac în această perioadă precum: culesul viilor și planelor de leac sau semănatul grâului.
Încă din bătrâni se cunoaște faptul că Maica Domnului este ocrotitoarea femeilor și mamelor. Se spune că aceasta ascultă toate rugăciunile celor care nu pot aduce pe lume un copil, dar își doresc să nască.
Pentru ziua de 8 septembrie 2024 sunt legate și o mulțime de tradiții și superstiții. În diferite zone ale țării, românii respectă obiceiurile cu care au crescut. Iată ce este bine să faci de Sfânta Maria Mică pentru a alunga spiritele rele.
De pe 8 septembrie, gospodarii culeg viile și bat nucii. Tot din această zi încep și târgurile de toamnă;
În dimineața de Sfânta Maria Mare se merge la biserică pentru a participa la slujbe și la hramuri bisericești. Adesea, preotul sfințește bucatele aduse de credincioși ca mai apoi acestea să fie împărțite;
De Nașterea Maicii Domnului se împart fructe de sezon, precum struguri și prune;
Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru a naște un copil sănătos;
De asemenea, este bine ca pe 8 septembrie 2024 să se aprindă o lumânare la icoana Maicii Domnului. Se spune că așa se pot alunga spiritele rele;
Începând cu sărbătoarea Sfânta Maria Mică, plantele tămăduitoare nu mai pot fi culese pentru că își pierd din putere;
În unele zone ale țării, precum Maramureș, se zice că toamna o să fie urâtă și mohorâtă dacă plouă de Nașterea Maicii Domnului. Dacă înfloresc merii și perii, atunci recoltele vor putea fi culese mult mai ușor.
