Rachetele antigrindină nu vor mai proteja viile și livezile din Vrancea în plină campanie de recoltare. Ministerul Agriculturii a anunțat la finalul lunii august că de la 1 septembrie nu mai sunt asigurate fondurile necesare activității de operare pentru acest an și a fost decisă oprirea funcționării Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. Astfel, de la 1 septembrie, toate unitățile de combatere a căderilor de grindină operate de către IAA (Intervenții Active în Atmosferă) au intrat în regim de conservare și pază. Practic, se oprește activitatea de intervenție cu rachete antigrindină cu o lună și jumătate înainte de terminarea sezonului agricol, respectiv 15 octombrie.
Specialiștii avertizează că oprirea funcționării Sistemului Național Antigrindină poate crea pagube imense proprietarilor de vii și livezi în cazul apariției unor fenomene meteo extreme, așa cum s-a întâmplat de multe ori în ultimii ani.
În Vrancea sunt zone precum Panciu unde viticultorii își amintesc de pagubele imense suferite în urmă cu 20 de ani din cauza căderilor de grindină. Au fost ani în care firmele de asigurări ocoleau podgoria Panciu din cauza pagubelor cauzate de căderile de gheață. Reprezentanții viticultorilor spun că ar fi trebuit să existe o consultare cu fermierii înainte de a fi luată această hotărâre.
„Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm ca ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă înainte de încheierea sezonului agricol un program care a funcționat și ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Ne confruntăm deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil, iar acum suntem și mai vulnerabili. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând”, a declarat Robert – Ionuț Băicoianu, Director Executiv – Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă (ONIV).
Directorul de program la Unitatea Antigrindină din Vrancea, Ionuț Lazăr a subliniat că toate țările vecine cu România au sisteme de protecție antigrindină care funcționează până la finalul sezonului, iar în lipsa acesteia există riscul unor pierderi semnificative pentru fermierii care dețin vii și livezi în cazul unor căderi de grindină. „IAA își exprimă o profundă îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. În absența intervențiilor, formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite”, a declarat Ionuț Lazăr, Director de program, Unitatea Antigrindină din Vrancea.
Potrivit unui comunicat de presă, intervențiile active în atmosferă, atât pentru combaterea grindinei, cât și pentru stimularea precipitațiilor, sunt practici recunoscute și aplicate cu succes în diverse țări, precum Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Statele Unite ale Americii și Emiratele Arabe Unite. Sunt sisteme integrate și performante care funcționează de peste cinci decenii.
Ionuț Lazăr a mai precizat că „sistemul are circa 230 de angajaţi în Vrancea, cărora le-a fost retras la acest moment sporul de operativitate de 30%, deci le-au fost diminuate salariile. În perioada următoare, aceştia vor realiza doar activităţile de pază şi conservare a instalaţiilor şi punctelor de lansare”. Conform acestuia, „protestele fermierilor din ultimele luni au contribuit în oarecare măsură la luarea acestei decizii. Având în vedere creşterea gradului de risc la grindină, valoarea pagubelor cu siguranţă ar fi mai mare decât menţinerea în stare operativă a unităţilor antigrindină”.
În urmă cu două săptămâni, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara că sistemul antigrindină este bun, iar investiţiile vor continua chiar dacă a luat decizia de a opri lansarea rachetelor antigrindină în anumite zone, la cererea fermierilor. „(…) voi face un studiu şi împreună şi cu ANM încercăm să lansăm aceste rachete. Bineînţeles că deja Ministerul Economiei lucrează şi la o rachetă pentru însămânţare de nori, dar lucrul acesta se poate face doar în perioada de toamnă şi de primăvară. Degeaba spun anumiţi specialişti că pe perioada de vară: cum au fost 5 zile de peste 40 de grade poţi să însămânţezi cu orice rachetă că ploaia n-are cum să vină, dar în perioadele de toamnă şi de primăvară putem creşte capacitatea şi scăderea deficitului (de apă – n. r.) din sol”, a explicat ministrul, conform AGERPRES.
