CFR SA – Sucursala Regională CF Galaţi, ca unitate operațională, vrea să investească în infrastructura de căi ferate. Și, din ce și-a calculat, își permite să modernizeze/ reabiliteze 47 de stații de cale ferată din România. Așa se numește întreg obiectivul, iar pentru Vrancea se are în vedere modernizarea stațiilor de la Adjud și de la Mărășești, în condițiile în care „CNCF CFR – SA administrează o rețea feroviară de cca 20.000 km lungime desfășurată, a șaptea ca mărime din Europa, peste 900 staţii CF”:
Însă, chiar dacă în documentație se precizează că are „costuri competitive” și că oferă „accesul pe o infrastructură funcțională, eficientă și ecologică, pe care transportul de călători și mărfuri se derulează sigur, în orice anotimp, zi noapte, indiferent de condițiile meteorologice”, în detalierea fiecărui contract în parte se recunoaște că – cel puțin gările Adjud și Mărășești sunt cam depășite din toate punctele de vedere. De aceea, în gări sunt necesare investiții, „în vederea aducerii infrastructurii de cale ferată la un nivel care să corespundă prevederilor și cerințelor Master Planului General de Transport al României, Regulame și Acordurilor UE specifice, ale standardelor TEN-T și Specif Tehn de Interoperabilitate”.
În cadrul proiectului de modernizare a stației Adjud se vor realiza numai intervenții la clădirea de călători, la o suprafață de 2.230 mp, pentru a se asigura confort sporit și acces facil pentru pasageri, inclusiv pentru pasagerii cu dizabilități locomotorii. În ceea ce privește stația Mărășești, care este monument istoric, se vor realiza intervenții la clădirea de călători, peronul principal și linia CF aferentă. În total, o suprafață de 2.375 mp, plus 305 mp – peroanele. Contractele scoase la licitație au în vedere efectuarea proiectelor tehnice de execuție și executarea propriu-zisă a lucrărilor, pentru Adjud fiind estimată a fi necesară suma de 12.798.494,59 lei.
Gara Adjud: carențe privind confortul, accesibilitatea și exploatarea ca terminal de transport
Anterior, a fost efectuat un studiu de fezabilitate, ajungându-se la concluzia că cea mai bună opțiune ar fi reabilitarea minimală a clădirii de călători existente, avându-se în vedere spațiile destinate serviciilor pentru călători, zona comercială și facilități pentru persoanele cu diverse tipuri de handicap. La final, clădirea va fi dotată cu sisteme noi de ventilație/ încălzire, vor fi înlocuite toate tipurile de instalații, vor exista zone amenajate pentru parcări (atât pentru autoturisme cât și pentru biciclete), spațiile interioare vor fi recompartimentate.
Totodată, vor exista spații amenajate pentru depozitarea deșeurilor, vor fi modernizate echipamentele de telecomunicații (inclusiv cel de informare al călătorilor), iar pentru reducerea costurilor cu energie electrică, dar și pentru a asigura o energie „verde”, este prevăzut un sistem fotovoltaic. „Prin stația Adjud trec zilnic 57 de trenuri de călători. În prezent, stația de cale ferată Adjud nu se ridică la standardele de interoperabilitate impuse transportului feroviar de călători, prezentând o serie de carențe în ceea ce privește confortul, accesibilitatea, precum și exploatarea acesteia ca terminal de transport. Clădirea și întregul aparat de funcționare agării CF Adjud sunt degradate fizic și depășite din punct de vedere tehnic, nemaifiind de mult conforme standardelor actuale de igienă, siguranță și confort”, se specifică în caietul de sarcini.
Pe viitor, când lucrările vor fi gata, călătorii vor vedea o gară complet schimbată. Planul este de a desființa corpul de legătură cu clădirea Poștei Române, astfel că cei care călătoresc vor ajunge pe peron fără a mai intra prin clădire. Totodată, se vor desființa cele două spații comerciale care în prezent sunt alipite intrării dinspre peroane, astfel că va fi eliberată fațada, iar în schimb, va exista un spațiu comercial la parter, în locul celei de-a doua săli de așteptare.
Tot aici va fi prevăzut și un spațiu tehnic pentru instalațiile de telecomunicații, iar pentru călători se vor amenaja locuri de așteptare în sala actuală a caselor de bilete, unde vor exista și automate de cafea sau mâncare, precum și automate de bilete sau dulapuri pentru bagaje. Din acest spațiu, se arată în caietul de sarcini, se va ajunge direct la grupurile sanitare pentru călători. Pentru angajați vor fi amenajate grupuri sanitare proprii, cu acces direct de la casele de bilete. O altă stație de așteptare de la parter va găzdui birourile Poliției Feroviare, planul fiind ca întreaga aripă de nord – parter și etaj – să poată fi închiriată de Administrația Publică Locală Adjud.
În schimb, la etajul aripii sudice vor fi mențiune funcțiunile existente – școala personalului, birou instructor șamd, urmând totuși a fi făcute și aici recompartimentări, „pentru fluidizarea spațiului și introducerea de grupuri sanitare și a unui oficiu mai generos”. Ceea ce este cert este că această clădire nu necesită măsuri de consolidare în ansamblu, iar „lucrările de modernizare a peroanelor din stație se vor realiza în cadrul unui alt proiect, desfășurat în paralel, respectiv modernizarea tronsonului ferovizar Focșani – Roman, pentru care s-a elaborat și avizat studiul de fezabilitate”.
Însă actualul proiect are în vedere și reamenajarea stației de autobuz și de taxi – pe lângă parcare, plus spațiul verde din vecinătate, „în scopul îmbunătățirii aspectului estetic al terminalului feroviar”. Gara Adjud a fost construită în 1979, clădirea fiind încadrată în urma expertizei în clasa de risc seismic RsIII, adică este suscebtibilă de avarie moderată la acțiunea unui cutremur de proiectare corespunzător stării limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor.
Gara Mărășești, valoroasă doar din punct de vedere al rolului din război
Pe de altă parte, lucrările necesare la CF Mărășești au fost evaluate la 22.558.926,49 lei, și, pe lângă parte din lucrările avute în vedere la gara din Adjud, aici ar mai fi necesare și modernizarea peronului la linia 1, unde urmează a fi o alee pietonală pe toată lungimea, fiind avute în vedere și lucrări la liniile 1 și 2, în corelație cu lucrările de modernizare din cadrul proiectului „Reabilitarea liniei de cale ferată Focșani – Roman”, și asigurarea elementeor de siguranță și confort pentru călători.
Din ce se detaliază în studiul de fezabilitate, un an cheie pentru această gară ar fi 1870 când, pe 27 decembrie, „s-a deschis provizoriu, fără aprobarea guvernului român, segmentul de cale ferată Adjud – Mărășești – Tecuci, cu o lungime de 47 de km (…). Stația Mărășești s-a înființat la aceeași dată, fiind prevăzută cu 5 linii”. Ulterior, în septembrie 1872 s-a deschis linia de cale ferată Mărășești – Bacău, iar în 1876 „se construiește prima gară a așezării Mărășești”.
Pe 30 octombrie 1881 a fost inaugurată însă a doua gară a acestui oraș, „unul dintre cele mai impozante imobile din istoria orașului, în cadrul liniei de cale ferată Buzău – Mărășești”.
„Gara Mărășești a fost deschisă circulației de călători la 13 iunie 1881, iar pentru trenurile de marfă în data de 1 septembrie. Cu ocazia inaugurării oficiale, în 30 octombrie, într-o zi de duminică, ora 8.45, familia regală împreună cu Guvernul României și membri ai Parlamentului au pornit din gara regală București-Cotroceni cu un tren special remorcat de locomotiva Unirea, simbolul celor două principate. În fiecare stație de la Buzău la Mărășești trenul a oprit și gările au fost sfințite de PS Inochenție al Buzăului. Ceremonia finală s-a realizat la Focșani”, se mai explică într-un scurt istoric, atașat documentației.
Tot aici se mai precizează că la imobilul inițial a mai fost adăugat un corp nordic – în 1886, iar după 1918 – 1922 a fost refăcut parțial etajul, care fusese distrus de bombardamentele din 1917, iar mai apoi au fost refăcute parțial finisajele de la parter. Alte reparații au fost făcute după 1945 – 1950, după Cel de-al Doilea Război și cutremurul din 1940. „Astăzi, din vechea gară de la 1881, au mai rămas doar parterul corpului originar și două anexe (…). (…) etajul clădirii a fost refăcut într-o manieră care nu mai corespunde nici pe departe cu imaginea gării originare. Mai mult decât atât, paramentul de fațadă a fost modificat substanțial, deoarece la edificare gara Mărășești apărea construită din cărămidă aparentă roșie, iar în prezent este tencuită, prezentând un aspect ce nu mai are, la nivel formal, aproape nimic în comun cu edificiul din 1881. Valoarea de raritate-unicitate este dată de faptul că imobilul face parte dintr-o tipologie care mai include gările din Vaslui, Ciulnița și Fetești, toate acestea cu dimensiuni mari, compoziții simetrice și unitare desfășurate de-a lungul luniilor de cale ferată, aspect specific gărilor de trecere. (…)
Din punct de vedere al normelor metodologice de clasare și inventariere a monumentelor istorice, prezența cklădirii gării Mărășești în LMI este justificată în cea mai mare măsură de criteriul referitor la valoarea memorial-simbolică, deoarece, fără câștigarea luptelor de la Mărășești, unde gara orașului a avut o contribuție esențială, România nu ar mai fi existat. De asemenea, într-o mai mică măsură, pot fi înregistrate calități din punct de vedere al criteriului de raritate-unicitate”, se mai arăta în istoricul clădirii.
Acestea fiind zise, la imobilul care a intrat în lista monumentelor istorice în anul 2015, se propun, ca și la gara Adjud, lucrări minimale. Vor fi recompartimentate spațiile interioare pentru fluidizarea zonelor funcționale și pentru asigurarea unor grupuri sanitare noi (pentru călători, dar și pentru angajați), spațiile de la parter vor fi reorganizate pentru a fi grupate funcțional cât mai eficient, iar pe viitor spațiile nefolosite să fie întrebuințate adecvat, spațiile de la etaj se vor închiria (urmând a se asigura grupuri sanitare, oficii și acces separat. Cel mai important, „noile compartimentări vor fi realizate din gips-carton pentru a nu încărca structura de rezistență a clădirii”.
Totodată, „în vederea creșterii confortului călătorului, se propune amenajarea parcului adiacent clădirii. Se vor amenaja spații verzi pentru relaxare, cu gazon, arbori, arbuști, alei pavate și dotate cu băncuțe și coșuri de gunoi. Se propune reamenajarea spațiului dinspre oraș, în dreptul intrării principale a gării, pentru a include o zonă de parcare a autovehiculelor. Astfel, se va asigura un număr de 11 locuri pentru autoturisme, dintre care două sunt amenajate pentru personele cu dizabilități, situate în apropierea accesului către clădirea și peroanele stației, iar trei sunt destinate stației de taximetrie. Întrucât în oraș nu există transport public în comun, nu a fost prevăzută amenajarea unei stații de autobuz. Se vor demola cele două clădiri anexă corp C1 și C2 și peroanele existemte. De aemenea, se va desface întreaga platformă asfaltată din jurul stației, urmând a se realiza pavaje noi și spații verzi”.
