Autoritățile județene și fermierii solicită declararea județului Vrancea ca zonă calamitată de seceta pedologică agresivă din acest an. Reprezentanții fermierilor au tras un semnal de alarmă asupra situației dezastruoase în care se află agricultorii din județ la întâlnirea organizată, ieri, cu prefectul Marius Iorga și directorul Direcției Agricole, Ticu Costandache. Primele evaluări arată că sunt peste 33 mii hectare culturi de toamnă și peste nouă mii hectare culturi de primăvară calamitate de seceta din acest an. Practic, porumbul este compromis aproape în totalitate iar la floarea soarelui au scăpat doar suprafețele unde s-a reușit irigarea culturilor.
Prefectul Marius Iorga le-a spus fermierilor că situația din Vrancea a fost deja prezentată Guvernului, ministrului Agriculturii, Florin Barbu pentru a fi identificate soluții de sprijinire a fermierilor. „Noi, Vrancea, alături de Buzău și Galați suntem județele cele mai afectate de seceta pedologică agresivă din această vară. Noi am transmis deja la Guven un memoriu cu situația din județ. Am solicitat ca Vrancea să fie declarat județ calamitar de seceta pedelogică și se analizează această posibilitate”, a spus prefectul Marius Iorga.
Acesta a adăugat că se are în vedere acordarea unor despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă și chiar solicitarea unor sume de bani de la Uniunea Europeană. Valoarea despăgubirilor a fost estimată la 200-250 euro/hectare însă urmează să fie stabilit cuantumul exact și în funcție de suprafața afectată de secetă la nivel național. O altă măsură inițiată de Guvern se referă la posibilitatea amânării pentru o perioadă de timp a ratelor la bănci pentru fermierii care au culturile calamitate.
Fermierii prezenți la ședința de ieri consideră insuficiente măsurile anunțate până acum și cred că agricultorii din Vrancea sunt dezavantajați față de cei din alte județe prin modul de calcul al pierderilor provocate de secetă. Nemulțumirea lor este cauzată de un ordin ministerial aprobat în acest an prin care a fost schimbat modul de calcul al pierderilor. Noua formulă de calcul, prin care se ține cont de producția medie statistică la nivelul județului, îi dezavantajează pe fermierii care au investiții și folosesc tehnologii moderne pentru a obține randamente mai mari la hectar. În plus, cei 200 de euro la hectar acoperă foarte puțin din cheltuielile pentru înființarea culturilor, care ajung la circa 1400 euro/hectar. Singura soluție viabilă este declararea Vrancei ca zonă calamitată astfel încât fermierii să poată primi despăgubirile corespunzătoare pentru pagubele suferite.
„Este cea mai mare criză din agricultura vrânceană”
Teofil Dascălu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea, a atras atenția că este cel mai dificil an agricol de după 1989, iar pierderile provocate fermierilor sunt enorme. Agricultorii sunt practic fără bani după patru ani de secetă și au ajuns în situația de a-și vinde utilajele pentru a acoperi cheltuielile zilnice. „Agricultura din Vrancea este într-un moment critic. Nu știu câți fermieri vor reuși să treacă peste acest an și vor rămâne să facă agricultură în continuare. Este cea mai mare criză din agricultura vrânceană din anii ‘90 până acum. Măsurile propuse sunt insuficiente. Noi avem investiții de 1400 euro la hectare și se propune o despăgubire de 200 de euro iar amânarea ratelor nu rezolvă absolut nimic”, a spus fermierul.
O altă solicitare a fermierilor a vizat aprobarea modificărilor legislative care să permită ANIF preluarea în patrimoniu a amenajărilor de irigații care nu au fost recepționate sau finalizate. Sunt investiții care ar putea fi predate fermierilor prin organizațiile utilizatorilor de apă însă lacunele legislative nu permit întocmirea protocoalelor. Se ajunge astfel ca, în Vrancea, să fie realizate irigații doare pe 4100 hectare. Vestea bună este că pe 5 august se va discuta avizul de mediu pentru canaul Siret- Bărăgan astfel încât, ulterior, să fie demarate procedurile pentru scoaterea la licitație a acestei investiții.
