Activişti pentru drepturile animalelor au reuşit să obţină în instanţă oprirea aplicării unui ordin emis de preşedintele provinciei italiene Trento care prevedea împuşcarea unui urs care a atacat un turist ce se plimba într-o pădure, transmite luni agenţia EFE. „Rămâne în pronunţare adoptarea măsurilor cele mai adecvate pentru asigurarea eventualei captivităţi a exemplarului identificat drept Kj1”, numele dat ursului, a hotărât Tribunalul Administrativ Regional din Trento, care a acceptat cererile înaintate de mai multe grupuri de apărare a animalelor pentru a nu fi aplicat ordinul de ucidere a ursului.
Preşedintele regional al provinciei, Maurizio Fugatti, emisese duminică acest ordin, însoţit de probele conform cărora ursul „Kj1” este responsabil pentru atacul asupra turistului, astfel că a dispus împuşcarea ursului, a doua dispoziţie de acest fel după zece zile de polemici. În aceste condiţii, organizaţiile de protecţie a animalelor au propus transferul ursului în România. Avocata grupului „Onlus” pentru protecţia animalelor, Francesca Patanella, a susţinut că în România „sunt pregătiţi să primească ursul” şi a calificat drept „inutil” ordinul de împuşcare a acestuia, „dat fiind că există o alternativă de transfer, aşadar uciderea nenecesară a unui animal poate fi considerată un delict”.
La rândul său, Entitatea Naţională pentru Protecţia Animalelor (ENPA) din Italia a invocat faptul că se teme că ursul „Kj1” va fi ucis de braconieri, cum s-a întâmplat anterior cu alţi doi urşi pentru care Maurizio Fugatti a decis de asemenea să fie împuşcaţi. Atacul acelui urs a avut loc pe 16 iulie şi a avut ca victimă un turist ce se plimba singur printr-o pădure şi a suferit răni la mâini şi picioare. Preşedintele regional a emis apoi un prim ordin de împuşcare a ursului, dar care a fost suspendat preventiv de justiţie cu argumentul că nu exista „o evaluare definitivă a trasabilităţii reale a atacului ursului”. Nu este primul caz de acest fel care provoacă polemici în Italia. De exemplu, în septembrie anul trecut, uciderea unei ursoaice brune în pericol de extincţie a generat un val de proteste şi inclusiv ameninţări la adresa bărbatului care a împuşcat animalul şi care a avut nevoie de protecţia poliţiei.
Între timp, în România, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, legea care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi. Actul normativ vizează completarea articolului 1 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, precum şi modificarea şi completarea OUG nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Legea stabileşte că, în vederea prevenirii atacurilor de urs asupra populaţiei umane şi a pagubelor materiale produse de aceste animale, pentru anul 2024 se aprobă recoltarea unui număr de 426 de exemplare de urs brun, care reprezintă nivel de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional.
Actul normativ vizează şi creşterea numărului de puncte CIC de la 350 la 400. Punctele CIC reprezintă pragul minim de la care trofeele de vânătoare evaluate sunt reţinute în patrimoniul naţional.
„Pentru menţinerea echilibrului între categoriile de vârste şi sex, precum şi pentru protejarea exemplarelor dominante este interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 400 puncte CIC, precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani”, mai prevede legea. Pe 15 iulie, plenul Camerei Deputaţilor, reunit în sesiune extraordinară, a aprobat proiectul de lege care vizează măsuri de gestionare a populaţiei de urşi. Actul normativ a fost adoptat de Senat la data de 6 noiembrie 2023.
