Comunicat de presă:
Caravana amintirilor din Gulag – expoziţie care reînvie emoţia unor destine tragice, ale deportaţilor şi victimelor regimului totalitar din stânga Prutului, în perioada sovietică. Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor propune spre vizionare „Caravana amintirilor din Gulag”, o expoziţie itinerantă menită să familiarizeze publicul, prin intermediul unei serii de mărturii ale deportaţilor şi ale victimelor regimului totalitar-comunist, cu suferinţele tragice prin care a trecut populaţia din stânga Prutului în perioada sovietică.
Este un proiect realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, Ambasada Republicii Moldova în România, compania de teatru UNTEATRU, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi cu sprijinul gazdelor expoziţiei – primării, consilii raionale, muzee, centre de artă şi teatre din România şi Republica Moldova. „Caravana amintirilor din Gulag” va călători în perioada 9 – 19 iulie 2024, pornind de la Bucureşti spre Chişinău şi făcând câte un popas expoziţional de seară, între orele 17.00 – 21.00, la Focşani, Iaşi, Nisporeni, Plop (r. Donduşeni), Drochia, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Avdarma (UTA Găgăuzia).
09 iulie – Bucureşti (Facultatea de Litere, str. Edgar Quinet nr. 5-7, sector 1); 10 iulie – Focşani (Piaţa Unirii); 11 iulie – Iaşi (CIAC Baia Turcească, str. Arhitect G.M. Cantacuzino); 12 iulie – Nisporeni (Casa Naţională, str. Alexandru cel Bun nr. 5); 13 iulie – Plop, Donduşeni (str. Arhanghelul Mihail nr. 4); 14 iulie – Drochia (Primăria, bd. Independenţei nr. 15A); 15 iulie – Hînceşti (Palatul de Cultură, str. Mihalcea Hîncu nr. 140); 16 iulie – Căuşeni (str. Alexie Mateevici nr. 9); 17 iulie – Cahul (Piaţa Independenţei); 18 iulie – Avdarma, UTA Găgăuzia (Muzeul de Istorie a satului Avdarma); 19 iulie – Chişinău (Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, str. 31 August 1989 nr. 121A)
Avându-şi sorgintea din expoziţia „Rememorarea copilăriei: mărturiile deportaţilor basarabeni”, deschisă în 2022 la Arbor.art.room din Bucureşti, expoziţia se bazează pe o componentă de cercetare, pe documentarea efectuată de istoricii Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei în parteneriat cu Centrul de Excelenţă Institutul Pro Memoria, Institutul de Istorie al USM, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi şi Universitatea de Stat „B.P. Haşdeu” din Cahul, în perioada 1991 – 2021, şi este realizată din perspectivă curatorială şi interdisciplinară, prin construirea unei instalaţii din mărturiile deportaţilor, cu fotografii, grafică, lucrări de artă, materiale audio şi video.
Astfel, pentru o mai bună înţelegere a călătoriei deportaţilor spre exilul „pe vecie” şi a dramelor trăite pe pământ străin, Caravana prezintă, pe lângă mărturiile fotografice, scrise şi audio – în lectura actorilor Cristina Casian, Florentina Ţilea, Florina Gleznea, Ionuţ Vişan, Marius Turdeanu şi Richard Bovnoczki – harta Gulagul basarabenilor (2022) de Ramona Iacob, animaţia Mîţa fără nume (2022) de Ghenadie Popescu, lucrările de artă Familia Pascal şi Şalul mamei (2024) de Vasile Raţă.
„Oamenii timpului” – „realităţile timpului”
„Pe la 3 de noapte a venit un detaşament de ostaşi ruşi, însoţit de un căpitan şi de preşedintele sovietului sătesc. Ne-au spus că suntem ‘ridicaţi’ şi ne-au ordonat să urcăm în maşină. După câteva săptămâni de drum, fără apă şi fără mâncare, am ajuns în regiunea Omsk. Condiţiile de trai şi de muncă erau îngrozitoare, eram câte patru familii într-o baracă. Chinuiţi şi flămânzi, ne adunam seara şi ne săturam de plâns. Eram mereu cu gândul acasă.
Cea mai mare frică ne cuprindea atunci când veneau la apel şi ne spuneau să ne luăm gândul de la Moldova. Nu aveam nicio speranţă că vom putea să ne întoarcem vreodată”. Mărturia lui Tudor Cociu (n. 1930), originar din Hânceşti, deportat în 1949 împreună cu familia în regiunea Tiumen. Motivul reprimării: familie de „chiaburi”.
În perioada anilor 1940 – 1941, 1944 – 1953, pe lângă dramele care au urmat ocupaţiei Basarabiei de către URSS: război, foamete şi colectivizare forţată, basarabenii au cunoscut şi teroarea deportărilor în Siberia şi Kazahstan, înfăptuite de conducerea sovietică sub pretextul înlăturării din societate a persoanelor cu „origini nesănătoase”, din rândul păturilor înstărite, etichetaţi „culaci”.
Deşi nu se cunoaşte cifra exactă a celor care au avut de suferit de pe urma represiunilor, estimările istoricilor se ridică la câteva sute de mii de persoane deportate în perioada 1940 – 1953. Oamenii au fost transportaţi în vagoane de marfă şi plasaţi în aşezări cu regim forţat de reşedinţă. Cei mai mulţi dintre deportaţi au decedat în timpul călătoriei şi în primii ani de exil, din cauza condiţiilor dure de trai. Munca era extenuantă, iar alimentele, puţine şi raţionalizate.
Dincolo de tragismul acelui context istoric, poveştile de viaţă prezentate în această expoziţie dezvăluie „realităţile timpului”, percepţiile şi trăirile celor care au îndurat gulagul. Sunt nenumărate episoade ale suferinţei: momentul „ridicării” şi al călătoriei spre „aşezările speciale”, foametea şi gerurile aspre, mersul la şcoală şi învăţământul în limba rusă, umilinţele, violenţele şi abuzurile, moartea, în cele din urmă. Iar pe lângă acestea şi timbrul copilăriei, cu credinţele şi jocurile inerente vârstei.
În contextul unui război de durată la graniţele Republicii Moldova şi României, cel al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Asociaţia Arbor consideră necesar realizarea acestei expoziţii ambulante nu doar pentru a ne reaminti sau descoperi o pagină tristă din istoria basarabenilor şi de a conştientiza trecutul zguduitor, dar să rămânem vigilenţi faţă de practicile trecutului, care se dovedesc că nu au dispărut, iar erorile şi teroarea secolului trecut ne ameninţă şi acum.
Echipa proiectului: Victoria Nagy Vajda, autor proiect, manager; Galia Sajin, coordonator; Ludmila D. Cojocaru, istoric; Virgiliu Bîrlădeanu, istoric; Lidia Pădureac, istoric; Livia Ermurachi, istoric; Mirela Nagâţ, redactor; Vitalie Ciobanu, redactor; Justina Bandol, corector; Andrei şi Andreea Grosu, regie, coordonatori UNTEATRU; Ramona Iacob, designer sunet, artist vizual; Vasile Raţă, artist vizual; Ghenadie Popescu, artist vizual; Oleg Brega, custode; Elena Balinschi, cercetător,bibliograf; Andrei Grigore, fotograf; Ştefan Panea, compozitor.
Organizator – Asociaţia pentru cultură şi arte Arbor. Parteneri principali: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei; Ambasada Republicii Moldova în România; UNTEATRU; Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Proiect cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Parteneri:
Facultatea de Litere Bucureşti, Teatrul Municipal Focşani, Centrul Internaţional de Artă Contemporană Baia Turcească/ Ateneul Naţional din Iaşi, Primăria oraşului Nisporeni, Primăria satului Plop, raionul Donduşeni, Primăria oraşului Drochia, Consiliul Raional Hînceşti, Consiliul Raional Căuşeni, Primăria municipiului Cahul, Muzeul de Istorie a satului Avdarma, UTA Găgăuzia.
Colaboratori: Kodex Fine Art Prints & Frames, Rebirth Design Mantifacturing, Neuter (Studio148, Marius Costache), Tipografia Oscar Print.
