Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis joi ca România să doneze un sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei. Decizia a fost anunţată printr-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială după şedinţa CSAT, desfăşurată la Palatul Cotroceni. Ministerul Apărării Naţionale a prezentat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării o analiză detaliată privind situaţia operaţionalizării celor patru sisteme PATRIOT, derularea programului de înzestrare cu celelalte trei sisteme, importanţa operaţională a acestora la nivel naţional şi aliat, precum şi impactul generat de un eventual transfer al unui sistem, precizează sursa citată. „Având în vedere deteriorarea semnificativă a situaţiei de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante şi masive ale Rusiei asupra civililor şi a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum şi consecinţele regionale ale acestei situaţii, inclusiv asupra securităţii României, în strânsă coordonare cu aliaţii, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT”, precizează sursa citată.
CSAT anunţă că „această donare se face cu condiţia continuării negocierilor ţării noastre cu aliaţii, în special cu partenerul strategic american, în vederea obţinerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecţiei spaţiului aerian naţional, de modernizare a Armatei României şi de asigurare a interoperabilităţii cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluţii temporare de acoperire a vulnerabilităţii operaţionale astfel create”.
Conform comunicatului citat, decizia Consiliului s-a bazat pe „o evaluare tehnică aprofundată a autorităţilor române, fiind luate toate măsurile pentru eliminarea riscului de creare a unor eventuale vulnerabilităţi pentru România”. „În acelaşi timp, vor continua discuţiile cu aliaţii astfel încât apărarea aeriană a ţării noastre să fie în continuare consolidată. Poziţionarea României este şi va continua să fie fără echivoc în susţinerea multidimensională a Ucrainei, alături de comunitatea internaţională, în dreptul său legitim la autoapărare în faţa agresiunii ilegale şi neprovocate a Rusiei”, subliniază sursa citată.
Potrivit comunicatului, în şedinţă a fost evidenţiată „deteriorarea continuă a situaţiei de securitate în vecinătatea estică a ţării noastre, ca urmare a intensificării acţiunilor militare ale Rusiei, fiind subliniate implicaţiile şi riscurile mai largi de securitate pe care aceste acţiuni le generează pentru regiune, în special pentru Republica Moldova, dar şi pentru securitatea europeană şi euroatlantică”. „În discuţiile pe acest subiect, au fost subliniate eforturile de sprijinire a Ucrainei, cu punctarea perspectivelor oferite de Summitul de la Washington pentru un angajament sporit al NATO faţă de Kiev. România a sprijinit Ucraina încă de la începutul izbucnirii conflictului, fiind înţeleasă situaţia dramatică mai ales din perspectiva asigurării sistemelor defensive esenţiale în contracararea agresiunii declanşate de Federaţia Rusă, care loveşte zonele urbane şi infrastructura critică a ţării vecine”, precizează Administraţia Prezidenţială. De asemenea, discuţiile la nivelul CSAT au vizat şi demersurile naţionale de consolidare a cooperării şi a interacţiunii bilaterale cu Ucraina, evidenţiate de procesele în curs privind stabilirea unui Parteneriat strategic între România şi Ucraina şi consolidarea cooperării pe linie de securitate.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat joi decizia României de a dona Ucrainei o baterie de rachete antiaeriene Patriot, considerând-o „foarte necesară” pentru consolidarea apărării aeriene a teritoriului ucrainean în faţa atacurilor Rusiei, relatează agenţia EFE. „Am primit cu satisfacţie decizia României de a furniza un sistem Patriot foarte necesar Ucrainei pentru a-şi putea apăra mai bine spaţiul aerian şi poporul în faţa agresiunii ruse”, a indicat Stoltenberg într-un scurt comunicat. El a insistat din nou cu această ocazie ca aliaţii Ucrainei să furnizeze acesteia cât mai rapid posibil mijloacele de apărare aeriană pentru a contracara atacurile cu rachete şi drone ruseşti.
Ministrul german al apărării Boris Pistorius a declarat săptămâna trecută că ţara sa nu poate furniza Ucrainei încă un sistem antiaerian Patriot, după ce a oferit deja trei Kievului, estimând că alţi aliaţi ai Ucrainei „probabil pot face mai mult” pentru a furniza Ucrainei baterii Patriot sau rachete pentru acestea, în timp ce Polonia a reafirmat că la rândul ei nu poate elibera sisteme Patriot pentru Ucraina. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut încă cel puţin şapte noi baterii Patriot, dar ţările ce dispun de astfel de sisteme sunt reticente să le furnizeze întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
Ambasadorul Marii Britanii în România, Giles Portman, a apreciat, joi, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) privind donarea unui sistem PATRIOT către Ucraina, afirmând că prin această hotărâre România demonstrează că este un aliat foarte important şi puternic. „Cred că este foarte importantă (n.r. decizia CSAT) şi sunt foarte recunoscător pentru ceea ce a făcut România. Acest lucru demonstrează că România este un aliat foarte important şi puternic pentru NATO, pentru Regatul Unit”, a declarat ambasadorul Giles Portman, cu ocazia evenimentului Ziua Regelui, organizat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în România.
Statele Unite au anunţat joi că Ucraina va avea de acum înainte prioritate în furnizarea de sisteme antiaeriene Patriot, iar livrările acestora către alte ţări vor fi suspendate, relatează agenţiile AFP şi EFE. Administraţia americană „a luat decizia dificilă, dar necesară, de a schimba priorităţile planului pe termen scurt pentru livrările către alte ţări, astfel încât acestea să se îndrepte către Ucraina”, a declarat presei purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby.
În consecinţă, livrările de rachete Patriot şi NASAMS către alte ţări în afară de Ucraina vor fi „întârziate”, iar Ucraina va primi „în săptămânile următoare, cu siguranţă înainte de sfârşitul verii”, aceste sisteme care ar fi trebuit să fie destinate altor ţări, a precizat oficialul american. Obiectivul este de a reconstitui stocurile de rachete antiaeriene ale armatei ucrainene, iar măsura de redirecţionare a livrărilor cu prioritate către Ucraina va fi în vigoare 16 luni, adăugat John Kirby, care a dat de înţeles că această decizie luată de Washington priveşte şi alte tipuri de echipamente militare, dar cu precădere rachetele antiaeriene. Sute de rachete care ar fi trebuit să fie livrate altor ţări vor ajunge astfel în Ucraina.
Totuşi, a completat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, „această schimbare a priorităţilor nu va afecta Taiwanul”. „Mulţi dintre aliaţii şi partenerii noştri au făcut de asemenea paşi istorici, dar în mod evident este nevoie de mai mult şi este nevoie acum”, a adăugat Kirby, referindu-se la solicitările insistente ale Kievului de a primi mai multe baterii Patriot de care armata ucraineană are nevoie în războiul cu Rusia pentru a-şi apăra atât trupele de pe linia frontului, cât şi infrastructurile în faţa atacurilor inamicului, îndeosebi sistemul energetic. „În ultimele luni, Rusia şi-a intensificat atacurile cu rachete împotriva oraşelor şi infrastructurii civile. Încearcă să distrugă sistemul energetic al Ucrainei. Aceasta nu este o tactică nouă pentru ei, dar cu siguranţă o aplică cu mult mai multă forţă”, prin urmare Ucraina „are nevoie disperată de capacităţi suplimentare de apărare aeriană”, lucru pe care Statele Unite îl iau „foarte în serios (…), mai ales atunci când un partener ca Ucraina se află la o asemenea răscruce”, a argumentat oficialul Casei Albe.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că decizia României de a oferi ţării sale un sistem de apărare aeriană Patriot va consolida scutul de apărare aeriană al Ucrainei, precum şi securitatea în întreaga Europă, informează Reuters. „Această contribuţie crucială ne va consolida scutul aerian şi ne va ajuta să ne protejăm mai bine oamenii şi infrastructura critică de teroarea aeriană rusă”, a reacţionat şeful statului ucrainean pe platforma X, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a decis, joi, ca România să doneze un sistem de rachete sol-aer PATRIOT către Forţele Armate ale Ucrainei.
Pentru Rusia, o înfrângere strategică în Ucraina ar însemna sfârşitul statalităţii sale, astfel că de ce să ne fie frică, trebuie să mergem până la capăt, a declarat presedintele rus Vladimir Putin într-o întâlnire cu ziariştii ruşi la finalul vizitei sale în Vietnam, după cea efectuată în Coreea de Nord, relatează agenţia oficială de presă RIA Novosti. „Pentru Rusia, aceasta (înfrângerea strategică) ar însemna sfârşitul statalităţii sale, iată ce ar însemna asta. Aceasta înseamnă sfârşitul istoriei de 1.000 de ani a statului rus. Cred că acest lucru este clar pentru toţi. Şi atunci apare întrebarea, de ce să ne fie frică? Nu este mai bine atunci să mergem până la capăt? Aceasta este o logică formală elementară”, a spus Putin, răspunzând la întrebările jurnaliştilor ruşi.
Trupele ruse se pregătesc pentru toate scenariile posibile ale evoluţiei situaţiei în Ucraina, a afirmat preşedintele rus, care a avertizat Kievul să nu încerce să alunge forţele ruse din regiunea Harkov, întrucât astfel de tentative, a spus el, vor duce la pierderi mari pentru Ucraina, potrivit RIA Novosti. „Ştim că în principal americanii şi europenii îi împing pe ucraineni să ne alunge unităţile la graniţa de stat cu orice preţ – cu orice preţ, vreau să subliniez – şi intenţionează să prezinte acest lucru drept un succes major pe anul 2024 în perspectiva aşteptatului summit al NATO şi apoi a alegerilor din SUA”, le-a spus el ziariştilor ruşi. În acest context, Putin a afirmat că Rusia se gândeşte la posibile modificări ale doctrinei sale privind utilizarea armelor nucleare, potrivit Reuters. Doctrina în vigoare prevede că Rusia poate utiliza astfel de arme ca răspuns la un atac nuclear sau în cazul unui atac convenţional care reprezintă o ameninţare existenţială pentru stat.
