Premierul PSD Marcel Ciolacu a declarat miercuri, la Mioveni, despre introducerea serviciului voluntar militar, că îl deranjează contextul în care a fost făcut anunţul despre necesitatea acestuia, cum că există un pericol care ar veni dinspre Rusia spre România. „Nu vine de acolo niciun pericol!”, a afirmat Ciolacu.
Şeful Guvernului a adăugat că pregătirea militară voluntară e o abordare corectă, dar nu trebuie pusă în contextul războiului din Ucraina. „Pe mine ce mă deranjează este contextul, în momentul în care orice ţară trebuie să pregătească şi pentru ce este mai rău, dar nu trebuie să pui în faţă contextul războiului din Ucraina şi că, vezi Doamne, există un pericol care va veni dinspre Rusia spre România. Nu vine de acolo niciun pericol, dar cu adevărat ne trebuie o ţară normală şi atunci trebuie să anticipez anumite lucruri, cum este acest sistem de voluntariat plătit, în care oamenii se instruiesc şi învaţă basic-ul în arta apărării. E corectă abordarea, dar nu trebuia dată cu toporul în contextul unui război de la frontieră, ca România să înţeleagă din acea ştire ‘aoleu, vine războiul peste noi’. Nu vine niciun război!”, a spus Ciolacu.
Premierul a precizat că în opinia lui trebuie să se facă această pregătire, în varianta de voluntariat plătit. „Eu cred că trebuie să facă acest voluntariat plătit. Sunt momente în viaţă când vrei să faci acest lucru, să vezi cum este. Poate pe urmă urmezi o carieră militară, că e, totuşi, e o rampă de selecţie, poate depistează anumite capacităţi umane de care are nevoie armata în aceste instruiri voluntare. E un sistem normal, dar nu vândut în contextul unui război, pentru că lumea nu mai înţelege ce se întâmplă. În loc să spunem ‘domnule, într-o ţară normală aşa se face’. De aceea avem recruţi într-o ţară normală, pentru că e sistem voluntar. Pe urmă noi îi abordăm, stăm de vorbă cu ei, le facem oferte. Ieşim şi dăm cu toporul în perete ‘aoleu, trebuie să ne pregătim’. De ce să ne pregătim? România nu a fost niciodată mai sigură cum este azi!”, a afirmat Ciolacu.
Întrebat dacă i-a venit vreun ordin de la vreun centru militar, Ciolacu a răspuns că este caporal şi, având peste 55 de ani, nu mai este în rezervă, ci în retragere.
Statul Major al Apărării a anunţat că a iniţiat un proiect de modificare şi completare a Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, în care se propune introducerea unei noi forme de îndeplinire a serviciului militar activ, în calitate de militar voluntar în termen, pentru care sunt eligibili cetăţenii români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul stabil în România, cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, care doresc să aibă o pregătire militară. În acest context, şeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiţă, a făcut unele afirmaţii referitoare la pregătirea populaţiei pentru apărare în caz de unele acţiuni militare viitoare ale Rusiei, care au fost criticate în spaţiul public.
Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni (surse MApN)
Proiectul de lege privind militarii voluntari în termen include pregătire de până la patru luni, costurile fiind acoperite de către Ministerul Apărării Naţionale (MApN), au declarat, miercuri, surse oficiale din minister. Potrivit acestor surse, această formă de pregătire nu va înlocui serviciul militar în calitate de rezervist voluntar, ci „vine în completare, ca o formă distinctă”. Proiectul prevede participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la patru luni, în calitate de militar voluntar în termen. Prin introducerea acestui concept, arată sursele, este avută în vedere creşterea cantităţii şi calităţii rezervei de mobilizare, care s-a diminuat progresiv ca urmare a suspendării serviciului militar obligatoriu pe timp de pace.
Conform propunerii legislative, pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, militarii voluntari în termen vor beneficia gratuit de cazare, drepturi de echipare şi de hrană, asistenţă medicală şi medicamente, precum şi de indemnizaţie lunară, similare militarilor în termen cu gradul de soldat, şi se vor supune prevederilor legilor şi regulamentelor militare. La finalizarea programul de pregătire, aceştia vor primi o îndemnizaţie reprezentând trei câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata, urmând ca centrele militare să îi ia evidenţă şi să îi introducă în rezerva operaţională.
Cetăţenii români care vor executa, după adoptarea actului normativ, serviciul militar în calitate de militar voluntar în termen „pot reprezenta o sursă importantă pentru completarea rezervei de mobilizare a Armatei României”. Totodată, sursele susţin că MApN nu are în intenţie şi nu a analizat posibilitatea introducerii unei forme de pregătire militară obligatorie, ci doar soluţii pe bază de voluntariat.
