O nouă versiune a sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase – SUMAL 3.0 – va fi dezvoltată în perioada următoare şi va conţine tehnologii inovative şi noi cerinţe operaţionale, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. „În legătură cu vulnerabilităţile care astăzi există, dar şi pentru că ne pregătim să supraveghem pădurea cu tehnologii avansate – hărţi satelitare, camere de supraveghere video şi tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging, n.r.) – am decis împreună cu colegii de la STS (Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, n.r.), să începem dezvoltarea versiunii SUMAL 3.0.
Ne dorim ca SUMAL 3.0 să elimine orice vulnerabilitate constatată şi să pregătească aplicaţia pentru viitoarele tehnologii inovative şi noile cerinţe operaţionale. Chiar astăzi vom pune în consultare publică textul Ordonanţei de Urgenţă pentru dezvoltarea noii versiuni. Este important să precizăm că noua versiune nu înseamnă, ca şi în cazul sistemului SUMAL 2.0, o variantă construită de la zero ci vom implementa o arhitectură informatică adaptată, cu tehnologie la zi. Cu alte cuvinte, vom păstra tot ce a fost bun şi tot ce a funcţionat în vechea versiune şi vom corecta ceea ce putem corecta şi vom completa aplicaţia cu noi funcţionalităţi (…)
O altă noutate pe care vreau să o prezint este legată de montarea pe toate mijloacele de transport înscrise în SUMAL a dispozitivelor de localizare în timp real, dispozitive care, de asemenea, nu vor putea fi manipulate de utilizatori. Cu alte cuvinte, vom avea GPS pe toate maşinile care transportă masă lemnoasă în România”, a explicat Fechet. Întrebat cât va costa noul SUMAL, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a făcut referire la finanţarea pe care România o va primi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru digitalizarea sistemului.
„SUMAL 3,0 costă, la fel cum a costat şi SUMAL 2,0, la fel cum ne costă digitalizarea României în ansamblul ei. Însă, dacă discutăm strict de finanţarea SUMAL, reiau puţin ce am spus mai devreme: 46 de milioane de euro finanţare din PNRR, adică bani pe care statul român nu urmează să îi înapoieze, pentru că sunt din granturi, nu din împrumuturi, participă la digitalizarea sistemului, hărţi satelitare, camere de monitorizare video şi sistemul LiDAR. Sume care, bineînţeles, că vor fi completate şi de alte investiţii pe care împreună cu colegii de la STS, vom fi nevoiţi să le facem.
Atunci când discutăm despre fezabilitatea acestor cheltuieli, atunci când ne facem socotelile, eu cred că nu ar trebui numai să vedem în câţi ani ne recuperăm aceste investiţii, gândindu-mă la diminuarea cantităţii de masă lemnoasă recoltată ilegal şi aş vrea să înţelegem în profunzime acest fenomen şi să ne gândim şi la impactul social. Cred că fie că vom cheltui 46 de milioane de euro sau 56 sau 66, suntem obligaţi să rezolvăm această problemă şi să rezolvăm toate breşele din ce în ce mai puţine, pe care sistemul astăzi încă le mai are.
Nu pot decât să mă bucur că finanţăm aceste investiţii folosind banii europeni, şi nu bugetul naţional, lucru care ar fi putut să întârzie şi mai mult toate aceste lucruri pe care ni le propunem”, a afirmat oficialul. Ministrul de resort a menţionat, totodată, că, în legătură cu sistemul de monitorizare video, odată cu SUMAL 3.0, vor exista 350 de puncte de supraveghere, fiecare dintre acestea cu două camere LPR (License Plate Recognition, n.r.) şi o cameră de analiză avansată.
„Vom finanţa 11 dispecerate, zece dintre ele la Gărzile Forestiere şi unul la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. De asemenea, vom achiziţiona infrastructura hardware în centrul de date al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale pentru stocarea imaginilor şi pentru tot ceea ce presupune volum de date. Termenul de depunere a ofertelor pentru această procedură a fost 15 ianuarie anul acesta, iar la acest moment suntem în faza în care am solicitat clarificări celor trei ofertanţi cu privire la ofertele depuse”, a susţinut Mircea Fechet.
Conform datelor prezentate, luni, de către ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în cei trei de funcţionare a sistemului SUMAL 2.0 au fost generate 15,63 milioane de avize, cu o medie de 14.200 de asemenea documente pe zi. „De când funcţionează sistemul SUMAL 2,0 au fost generate, în medie, 14.200 de avize pe zi. Asta înseamnă peste 5 milioane de avize pe an şi un număr 15,63 milioane de avize în toţi cei trei ani de funcţionare. Dacă ne uităm la situaţia fiecărui an în parte, avem 13.180 de avize emise, în 2021, 14.000 în medie, în 2022 şi 15.000 în 2023.
Comparând aceste cifre cu SUMAL 1 şi dacă am lua trei ani de folosinţă a acestui sistem, pot să spun că, în 2018, au fost emise, în medie, 11.400 de avize pe zi, în 2019 au fost emise, în medie 11.600 de avize pe zi şi în 2020 au fost emise, în medie 12.100 de avize pe zi. Spun acest lucru, pentru că vedem o diferenţă destul de mare: 2,7 milioane de avize au apărut în plus în SUMAL 2.0, în trei ani de funcţionare. Asta mă face să îndrăznesc să cred că o parte din piaţa neagră a lemnului a ieşit la suprafaţă, de când SUMAL 2.0 o supraveghează”, a spus Fechet.
În ceea ce priveşte statistica apelurilor populaţiei la numărul de urgenţă 112 pentru raportarea transporturilor ilegale, în ultimii ani s-a consemnat o descreştere. „Populaţia, cel mai probabil, vede tot mai mult prezenţa autorităţilor în teren implicate în controlul camioanelor care transportă material lemnos. Astfel, în 2021 au fost efectuate 4.300 de apeluri la 112, din care 1.000 de apeluri ne-au ajutat să depistăm transporturi ilegale. În 2022 am avut 2.500 de astfel de apeluri, dintre care au fost confirmate ca fiind transporturi ilegale 820, iar în 2023 am avut 1.800 de apeluri.
Dintre acestea, 700 de transporturi s-au dovedit a fi ilegale”, a spus demnitarul. SUMAL 2.0 – sistemul informatic integrat de monitorizare a trasabilităţii materialelor lemnoase – a fost pus în funcţiune la data de 31 ianuarie 2021, HG 497/2020 fiind actul normativ care reglementează funcţionarea acestuia. Aplicaţia SUMAL 2.0 pune la dispoziţie informaţii despre actele de punere în valoare (APV), locaţiile de unde se încarcă transporturi de masă lemnoasă şi informaţiile aferente acestor puncte.
APV provin de la marcările de arbori care se desfăşoară pe tot parcursul anului cu ajutorul unor dispozitive mobile. În momentul marcărilor se culeg şi coordonatele GPS ale arborilor propuşi spre exploatare.
