Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) consideră oportună menţinerea ca arie protejată a Pădurii Crâng, rămăşiţă a celebrilor Codri ai Vlăsiei, şi solicită transmiterea de informaţii în vederea raportării către forurile internaţionale, în contextul ţintelor prevăzute în Strategia Uniunii Europene (UE) privind biodiversitatea, după ce un proiect controversat al Consiliului Judeţean (CJ) ar conduce la radierea rezervaţiei naturale din viitoarea listă a zonelor protejate de interes judeţean.
La sfârşitul anului trecut un proiect lansat în dezbatere publică de CJ Buzău a iscat controverse ca urmare a faptului că Pădurea Crâng, declarată rezervaţie naturală protejată, ar urma să fie radiată din viitoarea listă a zonelor protejate de interes judeţean. În urma unei interpelări efectuate de un fost evaluator de mediu, MMAP a răspuns la sfârşitul săptămânii trecute că Pădurea Crâng, în ciuda faptului că a devenit pădure-parc, îşi păstrează regimul dobândit de protecţie. „Ca urmare a adresei…cu privire la propunerea CJ Buzău privind revizuire HCJ 13/23.06.1995 cu privire la protecţia zonelor şi monumentelor naturii…conform prevederilor din OUG 57/2007 privind regimul ariilor protejate, desemnarea ariilor protejate de interes local se face prin hotărâre a consiliului local sau judeţean. Totodată, aşa cum se menţionează şi în adresa Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM), atât actul normativ anterior de reglementare al regimului ariilor naturale protejate, respectiv OUG 236/2000…cât şi actuala OUG 57/2007, au stipulate în conţinutul lor menţinerea regimului de protecţie şi conservare dobândit anterior intrării în vigoare a acestora. În consecinţă, regimul de protecţie stabilit pentru Pădurea Crângul Buzăului cât şi pentru celelalte rezervaţii şi monumente ale naturii instituite prin HCJ 13/1995 îşi păstrează regimul dobândit. Prin dobândirea statutului de pădure-parc a rezervaţiei naturale de interes judeţean ‘Pădurea Crângului Buzăului’ s-a schimbat încadrarea funcţională a arboretelor din grupa 1 Păduri cu funcţii speciale de protecţie, subgrupa şi categoria funcţională 4B ‘Păduri din jurul municipiilor, oraşelor şi comunelor… în grupa 1, în subgrupa şi categoria funcţională 4A ‘Arborete constituite în păduri parc, parcuri recreative, adică trecerea încadrării fondului forestier din T III- codru regulat, în care se pot executa extrageri de arbori prin tratamente diverse în T II – păduri supuse regimului de conservare deosebită în care nu se vor extrage arbori prin absolut niciun tratament, ci doar tăieri de conservare”, semnează secretarul de stat din MMAP, Dan Ştefan Chiru, răspunsul la solicitarea fostului evaluator de mediu, Haritina Crăiţă, document remis AGERPRES.
Potrivit secretarului de stat din MMAA, ţinând cont de ţintele UE şi Cadrul Global privind Biodiversitatea adoptat de către Convenţia privind Diversitatea Biologică, orice arie naturală protejată de interes local ar trebui conservată. „Aşadar, considerăm că aceste schimbări în modul de gestionare a fondului forestier cuprins în Pădurea Crângul Buzăului ar trebui să întărească menţinerea acestei rezervaţii naturale de interes local, chiar dacă pe maximum 4% din suprafaţa acesteia se vor permite amenajări din materiale ecologice care vor fi amplasate doar pe căile de acces existente. Atât aria naturală protejată Pădurea Crângul Buzăului cât şi parcurile dendrologice Marghiloman şi Monteoru nu fac obiectul OUG 57/2007. Cu toate acestea, CJ Buzău poate decide ca managementul să se facă după modelul ariilor naturale protejate de interes naţional. În altă ordine de idei, ţinând cont de ţintele prevăzute în Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, precum şi cele stabilite prin Cadrul Global privind Biodiversitatea adoptat de către Convenţia privind Diversitatea Biologică, orice arie naturală protejată de interes local, precum şi alte zone pentru care sunt stabilite măsuri de conservare, pot contribui la atingerea ţintelor de 30% arii naturale protejate stabilite prin cele două documente strategice. Prin urmare, considerăm oportună menţinerea statutului de protecţie pentru ariile naturale protejate desemnate de CJ Buzău prin HCJ 13/1995 şi transmiterea informaţiilor către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în vederea luării în evidenţă şi raportării către forurile internaţionale, dar fără ca managementul acestei zone să se transfere la nivel naţional”, transmite secretarul de stat din MMAP, Dan Ştefan Chiru.
Reprezentanţii CJ Buzău au întocmit un proiect de revizuire a unei hotărâri din anul 1995 care cuprinde zonele şi monumentele naturale protejate de pe teritoriul judeţului. Pe noua listă se regăsesc obiective precum Vulcanii noroioşi, Dealul cu lilieci de la Cernăteşti, Balta Albă, Focul Viu. Pe de altă parte, proiectul lansat în dezbatere publică precizează că Pădurea – Parc Crâng a fost radiată din listă motivat de faptul că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007, nu intră sub incidenţa actului normativ menţionat „parcurile şi grădinile publice sau private de agrement cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural”.
În acest context, la sediul CJ au fost depuse mai multe puncte de vedere cu privire la revizuirea listei cu arii protejate. „Vreau să fac o precizare foarte importantă: Consiliul Judeţean Buzău nu a intervenit asupra stabilirii ariilor naturale sau a speciilor de plante sau animale protejate. Prin acest proiect de hotărâre, Consiliul Judeţean Buzău doar ia act de zonele protejate de interes naţional sau judeţean, stabilite şi aprobate prin Legea nr 5/2000, OUG 57/2007 şi ale listei roşii IUNC. Este un proiect de hotărâre pentru revizuirea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Buzău din anul 1995, ce avea la bază o legislaţie anterioară anului 1990. Prin urmare, este necesară revizuirea acestui act administrativ, prin transpunerea legislaţiei naţionale în vigoare. Vreau să specific că acest proiect se află în dezbatere publică, nu a fost adoptat de Consiliul Judeţean Buzău şi fiecare cetăţean, ONG sau instituţie poate transmite opinii, propuneri, sugestii…”, a transmis anterior, pentru AGERPRES, preşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Proiectul nu a fost supus adoptării până la acest moment. Pe de altă parte, APM Buzău atrăgea atenţia în anul 2023 titularului pădurii, Primăria Municipiului Buzău să realizeze „cartarea zonelor în care este identificată laleaua de crâng (Tulipa biebersteiniana), în perioada înfloririi acesteia şi măsuri de protejare a zonelor în car înfloreşte laleaua galbenă, să nu deterioreze terenul şi vegetaţia, nu se vor desfăşura activităţi care pot duce la degradarea sau modificarea peisajului şi a echilibrului ecologic…protejarea arborilor seculari, combaterea bolilor şi dăunătorilor…împădurirea golurilor”, măsuri transmise şi de către Garda Forestieră Focşani, Instituţiei Prefectului Buzău în anul 2022 printr-o adresă în care se atrăgea atenţia asupra evitării tăierilor „intense şi implicit protejarea speciilor importante existente, aşa cum e şi cazul speciilor: Laleaua de crâng (Tulipsa biebersteiniana) şi Laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris).”
Autor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Anda Badea
Foto: (c) Florin Zafiu/AGERPRES
