Laptele de măgăriţă, recunoscut pentru proprietăţile sale terapeutice, considerat un panaceu şi cel mai apropiat ca gust şi consistenţă de laptele matern, a devenit o afacere în ascensiune în România, fiecare dintre crescătorii acestor animale admirabile încercând să ofere clienţilor, pe lângă produsul-minune, şi ceva specific. Crescătorii de măgari susţin că aceste animale sunt extrem de inteligente, afectuoase, curajoase şi puternice, chiar dacă şi-au făcut o reputaţie de fiinţe extrem de încăpăţânate, iar apelativul „măgar” nu ar părea să prevestească nimic bun, în viziunea umană. Ei spun, însă, că cei care cunosc măgăruşii ştiu că această încăpăţânare provine doar dintr-un puternic instinct de apărare faţă de abuzuri, iar eticheta negativă care li s-a pus ar putea proveni din frica egoului uman în faţa inteligenţei şi a iubirii manifestate de aceste fiinţe. Unul dintre crescătorii de măgăriţe din România este Gabriel Mihaly, din judeţul Arad, specializat în salinoterapie. El sune că, din iubire faţă de mediul înconjurător, a decis să onoreze mama-natură prin înfiinţarea unei ferme ecologice de măgăriţe.
„Sunt terapeut de 7 ani, timp în care am încercat să aduc în Arad tot ce am considerat eu că am învăţat în peste 5 ani de căutări în a mă regăsi pe mine însumi. După o viaţă de management şi de afaceri am înţeles că nu doar asta contează, ci şi natura, lucrurile naturiste şi terapiile complementare au rolul lor. Astfel, m-am apropiat de aceste idei. Am învăţat la Facultatea de Agronomie din Budapesta, unde am avut un curs de 2 ani în care am învăţat biodinamică agricolă, care pot să spun că mi-a schimbat viaţa, mi-a schimbat percepţia în ceea ce priveşte universul nostru, am înţeles ce importanţă are legătura noastră cu natura. Noi, din păcate, uităm că facem parte din natură şi am vrea ca natura să acţioneze aşa cum ne-am dori noi, când de fapt ea ne ajută şi ne vine în ajutor. Dar trebuie şi noi să înţelegem în acest sens. În căutările mele am devenit terapeut în salinoterapie. Acum sunt reprezentantul Salinei Praid în zona noastră, în Arad. Am conceput şi am realizat o salină artificială, eu zic că e una dintre cele mai frumoase şi mai bune din ţară. Ne ocupăm cu tratarea problemelor respiratorii, de alergii şi de şi de tot felul de probleme de genul acesta şi de imunitate. Această apropiere de natură m-a ajutat să deschid o fermă de măgăruşi”, a declarat, pentru AGERPRES, Gabriel Mihaly.
Terapeutul a achiziţionat un teren în apropiere de oraşul Arad şi l-a populat cu zece măgăriţe, a căror număr a crescut constant în ultimii ani, iar în scurt timp măgăruşii de aici au devenit atracţia zonei. „Iubirea m-a ghidat pe mine în zona Aradului şi am găsit un teren de 10 hectare pe malul Mureşului, efectiv în albia Mureşului, într-o zonă de mediu protejată, o zonă cu pădure, nu departe de Arad, unde încercăm să realizăm o zonă de recreere pentru adulţi şi copii, cu ajutorul produselor ecologice, crescute şi cultivate de noi şi cu ajutorul turmei de măgăriţe şi măgăruşi. Aici colectăm laptele de măgăriţă şi îl comercializăm. Facem şi produse de lapte, dar mereu avem grupuri de copii şi de adulţi care vin să mângâie aceste animale extraordinare, pentru că este o terapie adevărată. Nu ştiu cine m-a ghidat pe mine să mă ocup cu aceste animale sacre, dar îi mulţumesc din suflet, pentru că nu pot să mă apropii de măgăruşii mei şi să nu simt acea adoraţie, acea iubire pe care o degajă aceste animale. E o iubire maternă. Aceste animale au nişte caracteristici extraordinare şi am putea învăţa multe de la ele. Am început cu 10 măgăruşe şi repede am ne-am dat seama că piaţa cere mai mult. La ora actuală avem peste 30 de măgăruşi, mici şi mari”, a spus Gabriel Mihaly.
Animalele, ne spune crescătorul, sunt mereu pe o păşune unde nu le deranjează nimeni, beau apă curată, au aer curat şi beneficiază de hrană ecologică. „Încercăm să ajutăm natura şi scopul nostru este să realizăm o colaborare între natură, om şi animal. Ne ocupăm doar de un an cu laptele de măgăriţă şi sunt foarte mândru de ferma noastră. Acest lapte de măgăriţă este un panaceu, este foarte, foarte bun din punct de vedere terapeutic, fiindcă ajută la oamenii cu probleme respiratorii, cu probleme de gât, gripă şi alte numeroase afecţiuni respiratorii. Laptele nostru are un succes extraordinar mai ales în rândul copiilor, dar şi al adulţilor, şi tot mai mulţi înţeleg că mai bine consumă ceva natural decât să aleagă calea medicamentelor. Laptele de măgăriţă are şi un gust foarte special care place copiilor, pentru că este 97% lapte de mamă, prin gust se aseamănă cu laptele de mamă, are foarte puţină lactoză şi aproape deloc grăsime. Şi atunci este tolerat de absolut oricine care are intoleranţă la lactoză şi ajută în orice alte probleme, reface flora bacteriană, flora intestinală, pentru doamne este extraordinar de bun pentru piele, iar doamnele ştiu asta, la fel ca în legenda Cleopatrei. Aşa că noi producem şi săpun cu lapte de măgăriţă, încercăm să ne folosim de acest panaceu cât mai mult posibil”, a relatat crescătorul.
O măgăriţă produce în jur de jumătate de litru pe zi de lapte pe zi care poate fi colectat doar în anumite condiţii. „Putem colecta laptele doar dacă mama şi puiul stau împreună. Apoi separăm puiul de mamă cam la 4-6 ore pe zi şi colectăm doar cantitatea care se adună în uger. Vă daţi seama că o jumătate de litru nu este mult, dar noi îl adunăm cu grijă şi dacă avem mai multe animale, adunăm o cantitate mai mare. La ora actuală vindem la 100 lei litrul de lapte. În perioada de vară e o cerere mai mică, dar în perioada de iarnă am observat că cererea este mult mai mare, probabil atunci e nevoie. Cei care înţeleg aceste cure ştiu ce să facă cu laptele nostru şi de aceea în perioada de iarnă este o cerere mai mare. Noi am rămas, deocamdată, la 100 lei litrul ca să fim în ajutorul şi celor care pot şi a celor care au mai puţin din punct de vedere financiar. Ideea este că încercăm să păstrăm un echilibru între preţ, calitate şi costurile noastre zilnice”, a subliniat Gabriel Mihaly.
Măgăruşii familiei terapeutului au început să atragă tot mai multă lume, în special copii, care nu se pot abţine să nu-i mângâie. „Începem să avem destulă experienţă cu grupuri de copiii sau copii cu adulţi. Sunt familii care ne vizitează. Indiferent de dispoziţia pe care o au oamenii, am observat că atunci când se apropie de un măgăruş, toţi sunt doar zâmbete şi fericire şi asta ne insuflă o energie puternică să mergem mai departe. În străinătate este foarte cunoscută terapia cu animale şi eu, cu atât mai mult, îi apreciez pe cei care chiar se ocupă cu aceste terapii şi o fac organizat. Cred că în scurt timp vom organiza şi noi grupuri de terapii cu animalele, pentru că e ceva ce merită experimentat”, ne-a relatat Mihaly.
Terapeutul ne-a mai spus că măgăruşii sunt foarte rustici, trăiesc mai mult pe păşune şi că în afară de apă şi hrană nu au alte nevoi. „Când sunt temperaturi extreme sau vreme potrivnică, au un adăpost în care se refugiază. Noi le oferim mereu un supliment de cereale şi un complex de cereale produse de noi, ecologice. La noi totul este ecologic şi încercăm să ne menţinem în filosofia asta”, a arătat fermierul.
Având deja câţiva ani petrecuţi printre măgăruşii săi, Gabriel Mihaly îşi doreşte să demonteze complet mitul potrivit căruia a fi „măgar” implică obligatoriu ceva negativ, fiindcă experienţa i-a demonstrat că aceste animale, pe lângă faptul că le consideră sacre, sunt extrem de nobile şi pline de iubire. „Toţi am crescut de copii cu aceste poveşti cu măgarul care are urechea mare, iar cuvântul măgar ne inspira o calitate negativă. Sunt doar idei preconcepute. De când am început să lucrez cu animalele astea, mi-am dat seama că e total eronat cuvântul pe care noi îl cunoaştem, pentru că este exact pe dos. Este cel mai inteligent animal pe care l-am cunoscut dintre toate animalele de companie sau animalele de pe lângă casă. Este extraordinar de docil şi dacă îl înveţi o dată sau de două ori ceva, a treia oară deja face singur. Cunosc foarte bine rutina zilnică, când mergem după lapte, când le separăm de pui şi dacă întârziem câteva minute, se fac auziţi, sunt revoltaţi şi ne fac să înţelegem că am întârziat. Efectiv comunicăm, ei sunt buni comunicatori şi măgăriţele sunt nişte mame extraordinare. Să ştiţi că am putea să învăţăm foarte multe de la ei. M-am întrebat de multe ori dacă nu cumva există o frică a oamenilor faţă de inteligenţa acestor animale. Şi Biblia ne învaţă, iar Iisus apare în toate reprezentările însoţit de măgar. În plus, crucea pe care fiecare măgar o poartă pe spate este foarte vizibilă şi este foarte specială. Şi eu îmi pun întrebarea, cum au fost creaţi cu acest semn pe spatele lor şi ce reprezintă? Cei care cunosc simbolistica şi energia simbolurilor ştiu că nu este o întâmplare: măgarul este animalul de lângă noi care tot timpul apleacă capul şi ne ajută. Totul e să nu-i cerem iuţeală şi să execute totul repede”, a spus fermierul.
El crede că omul gândeşte mai repede decât măgarul, însă măgarul aprofundează mai mult şi are nişte simţuri extraordinare, mult mai dezvoltate. „Când pornesc, pornesc. Au ritmul lor şi îl menţin foarte multă vreme, de asta era denumit un animal de povară. Tot timpul a fost în jurul omului ca şi animal de povară şi povara asta, ca şi cuvânt, trebuie să o înţelegeţi foarte bine, adică ne ia povara de pe umeri, nu doar încărcătura fizică. Şi cred că în era asta tehnologică, a mecanizării, în care nu mai avem nevoie de animale, am uitat de aceste animale, de calul, de boul, de măgarul care ne-au ajutat atâţia şi atâţia ani, nu ştiu dacă nu cumva, la un moment dat, ne vom întoarce la ele, văzând că energia e aşa cum e. Poate, la un moment dat, vom ajunge să refolosim puterea lor şi tot ceea ce ne pot oferi”, a conchis Gabriel Mihaly.
Autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu
Foto: (c) Gabriel Mihaly / Arhiva personală
