Un vrâncean, fost candidat independent la alegerile locale din 2020, solicită instanței să oblige mai multe persoane să îi achite daune morale, pe considerentul că i-au prejudiciat onoarea în mediul online, pe Facebook. În total, vrânceanul se judecă cu 9 persoane, acțiunea sa având ca obiect constatarea caracterului ilicit „al faptelor săvârşite de pârâţi, prin prezentarea în mijloacele social media de afirmaţii personale insultătoare, care au lezat dreptul la demnitate”, obligarea acestora „la încetarea încălcării dreptului la demnitate al reclamantului prin mijloacele social media, interzicându-le pentru viitor orice încălcare a dreptului acestuia la demnitate” și „obligarea pârâţilor la ştergerea postărilor şi comentariilor prin care i s-a încălcat dreptul la demnitate”.
Totodată, în acțiune se detaliază și cuantumul sumelor pe care le vrea de la fiecare pârât, în concordanță cu activitatea acestora din mediul online, în perioada 2020 – 2023: 56.000 lei de la un pârât (pentru 283 postări și comentarii), 17.000 lei de la al doilea (pentru 88 postări și comentarii), 16.000 lei de la al treilea (pentru 81 postări și comentarii), 15.000 lei de la al patrulea (pentru 77 postări și comentarii), 8.000 lei de la al cincilea (pentru 43 postări și comentarii), 7.000 lei de la al șaselea (pentru 36 postări și comentarii), 5.000 lei de la al șaptelea (pentru 28 postări și comentarii), 10.000 lei de la al optulea (pentru 25 postări și comentarii), 5.000 lei de la al nouălea (pentru 25 postări și comentarii).
Reclamantul mai vrea și ca instanța, după ce îi dă dreptate, să îi oblige pe pârâți să publice hotărârea în mass-media locală și să îi achite cheltuielile de judecată. Și, chiar dacă reclamantul a precizat că a fost atacat constant din momentul în care și-a anunțat candidatura și până în prezent, în acțiune detaliază și care au fost „evenimentele” anterioare. Un trecut care ajunge până în anul 2014, când, probabil din pasiune pentru rețeaua de socializare, a creat pe Facebook un grup pentru a-i ține la curent cu noutățile pe localnicii din orașul în care trăia. Grupul, care ajunsese la un moment dat să aibă chiar 10.000 de membri, nu mai există în prezent, deoarece, explică reclamantul, a fost închis după ce a fost raportat repetat inclusiv de pârâții din dosar.
Dar aceasta nu ar fi fost o problemă, mai detaliază vrânceanul în acțiunea încărcată pe rejust.ro: „Spre sfârşitul lunii iulie 2020 şi-a anunţat public candidatura independentă pentru demnitatea de primar al oraşului (…), respectiv pentru demnitatea de consilier în cadrul Consiliului Local (…). În aceeaşi perioadă, urmare faptului că postările unor persoane sau conturile acestora nu se încadrau în regulamentul grupului, a recurs la măsura excluderii acestor persoane din grup. Riposta lor s-a concretizat prin înfiinţarea în cadrul reţelei de socializare Facebook a grupului public denumit (…).
Pe acest grup înfiinţat de pârâţi, aceştia şi alte persoane care s-au angrenat în postările lor, începând cu anul 2020 până în prezent, în mod repetat şi fără drept, l-au supus unui linşaj mediatic, urmărindu-i activitatea, ridiculizându-l, insultându-l şi expunând chiar şi aspecte care ţin de viaţa privată a reclamantului (…), toate aceste manifestări fiind de natură să îi lezeze demnitatea, onoarea şi reputaţia (…). Apoi, în campania electorală, a fost atacat în mod constant pentru a i se compromite şansele de a fi ales în demnităţile pentru care a candidat, denigrările reuşind să îşi atingă scopul.
Ulterior, aceştia au continuat să îi monitorizeze activitatea, mai ales după ce a devenit membru al partidului (…), atacându-l ori de câte ori au avut ocazia. Postările şi comentariile lor au avut efecte nu numai în mediul online, ci şi în afara realităţii virtuale, constatând că mulţi cunoscuţi au aflat despre toate aceste atacuri, remarcând schimbări negative în comportamentul multora”. În acțiune, reclamantul punctează totodată că cei 9 „şi-au exercitat dreptul la liberă exprimare cu rea credinţă, în mod excesiv şi nerezonabil”.
Procesul nu a ajuns încă se se judece efectiv, pentru că pârâții au atras atenția că acțiunea nu a fost introdusă la instanța competentă. Și, până la o soluție pe fond, a fost admisă excepția „necompetenţei materiale a Judecătoriei (…) invocată de pârâţii (…). Declină în favoarea Tribunalului Vrancea, Secţia I Civilă, competenţa de soluţionare a prezentei acţiuni având ca obiect acţiune în răspundere delictuală, formulată de reclamantul (…). Fără cale de atac”. Însă chiar și fiind strict această discuție, și pârâții s-au apărat, susținând că discuțiile la care face referire reclamantul au avut loc într-un spaţiu privat (pe un grup privat) și nu pe reţelele social media publice.
„Pe fondul cauzei, au solicitat respingerea acţiunii ca fiind neîntemeiată, susţinând că sunt membrii unui grup public privat, care nu are rolul de a-l discrimina pe reclamant, acesta fiind cel care prin profiluri false a intrat în grupul lor cu scopul de a le aduce injurii, recunoscându-și în final identitatea. Consideră că demersul reclamantului este pornit exclusiv din frustrare, acesta fiind deranjat că toți membrii din grupul înfiinţat de acesta au ieşit din acest grup, în final desființându-se, așa cum se susţine și în cererea de chemare în judecată.
Grupul (…), înfiinţat de reclamant, a avut drept scop participarea sa la alegerile din anul 2020, cum se susţine și în cererea de chemare în judecată, membrii părăsind grupul tocmai din cauza reclamantului, care aducea acuze nefondate adversarilor politici. (…) au susţinut că nu au ameninţat pe nimeni, nu au lezat imaginea nimănui, întregul demers al membrilor grupului privat (…) fiind în sensul exprimării libere, drept conferit oricărui cetăţean. Faptul ca reclamantul este deranjat de libera exprimare nu poate fi asimilat cu un fapt ilicit.
Aşadar, reclamantul putea formula o astfel de cerere având ca obiect răspunderea civilă delictuală doar în condiţiile în care s-ar fi realizat încălcări ale vieţii private și numai dacă ele nu se înscriu printre atingerile permise de lege sau de convenţiile și pactele internaţionale (…). Astfel, acele fapte nu atrag răspunderea civilă (plata de despăgubiri etc.) dacă prin ele au fost aduse vieţii private atingeri permise (…)”, explicau cei 9 pârâți.
Sursa foto: pixabay.com
