Îți e frică de străini? În Vrancea trăiesc aproape o mie și provin din țări precum Moldova, India, Albania, Italia, Siria, China și SUA

Ca emigrant/imigrant, cândva, eu însămi, cred că privesc altfel problema imigrației, față de oamenii care n-au fost nevoiți/forțați/dispuși vreodată să plece din propria țară, ca să își construiască o viață în altă parte.

Imediat după izbucnirea conflictului dintre Israel și Hamas, am auzit voci în mass-media din România preocupate de problema imigrației din zonă, mai exact de faptul că palestinieni care pleacă din Gaza ar putea să ajungă și în România și, în această situație, noi ce ne facem? Oamenii care interveneau telefonic într-o emisiune erau, în majoritate, deranjați/îngrijorați nu atât de teoretica venire a palestinienilor, cât de efectiva prezență a străinilor, în general, a celor de alte religii/culturi, în special, în țara noastră.

Și m-am gândit la milioanele de români plecați din țară. Milioanele! Vorba aia, străini în țări străine… M-am gândit la cum unii dintre românii plecați fac rele (căci ascultători de la emisiunea pomenită ziceau că mulți imigranți de la noi din țară comit infracțiuni), dar cum majoritatea românilor plecați muncesc, se chinuie să trăiască acolo și să trimită bani în România familiilor. M-am gândit la cum românii plecați încearcă să-și păstreze religia, tradițiile, obiceiurile (în timp ce ascultătorii spuneau că imigranții de la noi trebuie să se integreze, să se adapteze la ale noastre dacă vor să rămână).

Câte secole ne-or mai trebui să învățăm toleranța și să ne bucure diversitatea etnică și culturală? Pentru că ele ne îmbogățesc!

În acest context, am vrut să aflu câți cetățeni străini locuiesc în Vrancea, din ce țări provin, motivele pentru care au obținut viza de ședere și așa mai departe. La telefon, sunând la Serviciul pentru Imigrări Vrancea, am aflat că la momentul respectiv nu existau palestinieni în județul nostru. În răspunsul scris transmis de reprezentanții serviciului amintit, am aflat însă că locuim alături de aproape o mie de cetățeni străini, unii fiind frații noștri de peste Prut, alții provenind din țări îndepărtate precum China sau Statele Unite ale Americii, alții din zone precum Siria sau Nepal.

Îmi doresc ca acești oameni să ne facă părtași la cultura lor, mi-ar plăcea să merg la o seară nepaleză ori sri-lankeză (?), la un eveniment organizat de indieni sau sirieni, pentru că, sper, s-ar simți și acești oameni mai acceptați, iar noi, vrâncenii, am avea parte de experiențe inedite, care ne-ar face să-i înțelegm mai bine pe cei aflați la sute ori mii de kilometri depărtare de țara și familiile lor.

Vă las să citiți comunicatul transmis de Serviciul pentru Imigrări Vrancea și revin cu ale mele concluzii, care, clar, nu țin loc de ale dumneavoastră.

„Cetățeni străini aflați în evidența structurii

În evidența serviciului nostru, la momentul formulării prezentului răspuns (24 octombrie 2023 – n.r.), figurează un număr total de 981 de cetățeni străini, din care un număr de 727 cetățeni din state terțe care beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României în conformitate cu prevederile OUG 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul străinilor în România, respectiv un număr de 254 cetățeni străini care și-au exercitat dreptul de rezidență pe raza de competență teritorială a structurii noastre, în conformitate cu prevederile OUG 102/2005, republicată, privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene.

Din punct de vedere al localităților în care cetățenii străini și-au declarat reședința, respectiv și-au stabilit domiciliul pe teritoriul României, regăsim următoarele valori: Municipiul Focșani: 407, Municipiul Adjud: 49, Oraș Mărășești: 47, Oraș Odobești: 21, Oraș Panciu: 21, în timp ce un număr de 436 cetățeni străini se regăsesc în mediul rural, pe raza localităților din județul Vrancea.

Din punct de vedere al cetățeniilor persoanelor provenite din state terțe aflate în evidența serviciului nostru, situația se prezintă astfel: Moldova – 217, Sri Lanka – 183, Turcia – 56, Nepal – 50, India – 44, Bangladesh – 20, Albania – 17, Siria – 15, Filipine – 13, China – 9, SUA – 7, alte cetățenii- 96.

Raportat la străinii aparținând statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene care și-au exercitat dreptul de reședință pe teritoriul României, în evidența serviciului nostru se regăsesc un număr de 254 de persoane, din care: Italia – 171, Germania – 14, Spania – 10, Regatul Țărilor de Jos – 7, alte cetățenii – 52.

Referitor la motivele pentru care au primit un drept de ședere pe teritoriul României, din numărul total de străini care au cetățenia unui stat terț, în conformitate cu prevederile OUG 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul străinilor în România, principalele scopuri pentru care le-a fost aprobată prelungirea dreptului de ședere temporară sunt: angajare în muncă – 346, reîntregirea familiei – membru de familie al unui cetățean român – 266, alte scopuri prevăzute de actul normativ mai sus amintit – 115, în timp ce un număr de 82 de cetățeni străini beneficiază de un drept de ședere pe termen lung.

Privind cetățenii aparținând statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, un număr de 216 și-au exercitat dreptul de rezidență în România în conformitate cu prevederile art. 12 din OUG 102/2005, republicată, privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiul Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, în timp ce un număr de 38 de persoane beneficiază de rezidență permanentă pe teritoriul României în conformitate cu prevederile actului normativ incident.

Situație cetățeni străini depistați în perioada ianuarie 2023 – prezent

Începând cu luna ianuarie, anul curent, și până la data formulării prezentului răspuns, polițiștii din cadrul Serviciului pentru Imigrări Vrancea au desfășurat activități specifice, fiind depistați în situații ilegale un număr de 25 cetățeni străini din care: Moldova – 14, Nepal – 6, alte cetățenii – 5.

Privind măsurile luate împotriva străinilor, într-un număr de 14 situații s-a constatat incidența prevederilor art. 82 din OUG 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind regimul străinilor în România, în sensul în care este interzisă returnarea, fiind îndrumați să-și reglementeze situația juridică pe teritoriul României.

În ceea ce privește un număr de 11 cetățeni străini depistați, pe numele acestora au fost emise decizii de returnare – 2, respectiv decizii de returnare sub escortă – 9, un număr de 6 cetățeni străini fiind luați în custodie publică, un număr de 2 cetățeni străini fiind escortați în punctul de trecere a frontierei de stat și returnați sub escortă în țara de origine, respectiv 1 cetățean străin fiind condus la punctul de trecere a frontierei de stat Otopeni, în vederea returnării în țara de origine. Facem precizarea asupra faptului că toți cetățenii străini depistați au fost sancționați contravențional în conformitate cu prevederile legale incidente.

Permise de ședere temporară/permanentă eliberate, invitații în perioada ianuarie 2023 – prezent

În perioada de referință, Serviciul pentru Imigrări Vrancea a eliberat un număr de 535 permise de ședere pentru străinii aflați în evidențe, din care: 521 permise de ședere temporară, respectiv 14 permise de ședere pe termen lung pentru cetățenii din: Sri Lanka – 235, Moldova – 73, Nepal – 51, India – 40, Turcia – 33, alte cetățenii – 103. Totodată, în perioada ianuarie 2023 – prezent, la nivelul serviciului nostru au fost primite un număr de 41 invitații, din care 39 au fost soluționate favorabil, în timp ce un număr de 2 astfel de solicitări se află în curs de soluționare”.

Le mulțumesc reprezentanților Serviciului pentru Imigrări Vrancea pentru promptitudine, din păcate, mie mi-a trebuit ceva mai mult timp să mă apuc de articol.

Aș vrea să mai aduc în discuție și câteva date de la recensământul din 2022. Structura etnică a județului arată că 95,4% din locuitorii județului, respectiv 289.516 persoane, sunt români. Potrivit declarațiilor de la recensământ, au mai fost înregistrați 13.723 romi, iar pentru 31.809 persoane nu sunt informații disponibile. Cei mai puțini etnici sunt: 3 armeni, 9 evrei, 4 albanezi, 4 polonezi, 64 italieni, 5 greci, 4 ruși lipoveni, 21 turci, 9 germani, 11 ucraineni, 51 maghiari.

În ceea ce privește structura confesională, datele provizorii arată că în Vrancea trăiesc 287.154 creștini ortodocși, 3.818 romano catolici, 8.069 penticostali, 232 atei, 97 agnostici, 227 fără religie iar pentru 33.258 nu sunt informații disponibile.

Ziceam ceva de concluzii. Ei bine, imigrația nu e un fenomen nou, el există de când lumea. Oamenii au plecat din locurile unde se stabiliseră la un moment dat, își formaseră familii, tradiții, religii. Războiul, foametea, bolile, seceta, inundațiile, cutremurele sau pur și simplu dorința de a descoperi alte locuri, i-au determinat să plece. Fenomenul emigrației/imigrației continuă și probabil va exista cât specia noastră, iar când pe Pământ nu va fi fi nimic de descoperit/explorat ori vom fi epuizat toate resursele, vom pleca, cine știe, spre alte planete, să ne construim acolo viitoruri.

Sunt toți oamenii care pleacă, spre a-și găsi căminul în locuri mai sigure, buni? Normal că nu. Sunt toți răi? În niciun caz.

Oamenii au avut dintotdeauna credințe diferite, li s-a părut dintotdeauna că iarba e mai verde în curtea vecinului, dintotdeauna s-au temut de necunoscut și au încercat să-l îndepărteze. Dar e cazul ca dintotdeauna să aibă un final și să începem să înțelegem, să acceptăm, să trăim și să lăsăm să trăiască, să ne informăm.

E cazul să nu mai permitem oamenilor în poziții de putere (politică, economică, religioasă, socială) să pornească războaie pe care nu ei le duc, să iște conflicte între cetățeni invocând naționalisme de fațadă și false credințe, când fondul lor e foamea de bani și mărire.

Suntem oameni cu toții, pe toți ne doare, toți ne bucurăm, toți avem speranțe și prăbușiri, indiferent de naționalitate, rasă, religie, sex… Cu toții murim.

Dar contează, în drumul ăsta pe care îl parcurgem absolut toți, între naștere și moarte, cum trăim: în frică de ceea ce nu cunoaștem, în refuzul de a înțelege sau în liniștea acceptării existenței în toate aspectele ei infinite?

Sursa foto: Anna Shvets – https://www.pexels.com/ro-ro/