Peste o treime dintre fermierii vrânceni vor dispărea după acest an, dacă statul român nu intervine cu măsuri de sprijin pentru a compensa pierderile catastrofale provocate de secetă și de prețurile mici la cereale. Este avertismentul membrilor Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) din Vrancea, care au precizat că sprijinul financiar acordat de stat pentru culturile calamitate de secetă este mult mai mic decât ceea ce s-a promis, iar importurile de cereale din Ucraina au determinat o scădere a prețurilor, ceea ce îi determină să vândă în pierdere recolta din acest an.
Președintele ACCPT Vrancea, Teofil Dascălu, a atras atenția, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, asupra situației dramatice în care se află fermierii din județul nostru. Calculele simple făcute de agricultori arată că, anul acesta, cheltuielile de producție au crescut până la 1400 euro/hectar, cu 40% mai mult decât în urmă cu trei ani, în condițiile în care producția la hectar este aproape la jumătate, respectiv 3,5-4 tone/hectar. Majorarea cheltuielilor a fost provocată în special de prețurile mari la îngrășămintele folosite, de exemplu azotatul de amoniu a fost de cinci ori mai scump. În schimb, în loc să crească, prețul grâului a scăzut la 200 euro/tonă, comparativ cu 240 euro/tonă în 2021. Sunt calcule simple care ne arată drama agricultorilorilor, care sunt baza industriei alimentare din țara noastră. În lipsa unui sprijin pentru micii fermieri, afacerile acestora vor fi preluate de marile companii și marii proprietari de terenuri, români sau străini.
Cei mai afectați sunt micii fermieri, care nu sunt bancabili și nu au puterea financiară să reziste după acești ani complicați, cu secetă și o criză economică provocată de războiul din Ucraina. „Doar în jurul fermei mele au fost șapte fermieri care au închis afacerile în ultimul an”, a explicat președintele ACCPT Vrancea, care speră că noul guvern va reuși să adopte măsuri corecte de sprijin pentru fermierii din județul nostru, cei mai afectați de seceta de anul trecut.
Fermierii au acuzat că ajutorul de stat acordat agricultorilor care au avut culturile calamitate de secetă au fost mult mai mici decât promisiunile inițiale. Astfel, ajutorul a scăzut la 335 lei/hectar pentru o cultură calamitată integral, mult mai puțin decât sprijinul inițial de 1000 lei la hectar. Este un sprijin considerat nu doar insuficient, ci derizoriu, raportat la pierderile mari pe care le-au avut fermierii vrânceni, care au avut culturi calamitate integral anul trecut, adică suprafețe de pe care nu au recoltat niciun bob de grâu. „Diminuarea sumei efective pe care o primeşte fermierul, prin raportarea la o formulă care îl dezavantajează şi care implică aplicarea coeficientului de daună de două ori, determină ineficienţa acestui act normativ care, în această formă, nu-şi poate atinge scopul de a servi drept plasă de siguranță producătorilor afectaţi. Asociaţia, aşa cum a făcut-o în multiplele adrese şi demersuri întreprinse pe subiectul secetei, reaminteşte că acordarea despăgubirilor culturilor de primăvară distruse de seceta din 2022, cel puţin în cuantumul prevăzut în proiectul de lege iniţial, este absolut necesară pentru supravieţuirea exploataţiilor agricole în cauză”, arată ACCPT Vrancea.
Fermierii nu vor cereale importate din Ucraina
Ca și cum nu erau suficiente pierderile provocate de secetă anul trecut, agricultorii s-au confruntat în acest an și cu o scădere a prețurilor la cereale cauzată de importurile masive din Ucraina. Deși România trebuia să fie doar un culoar de tranzit pentru cerealele din țara afectată de război, realitatea a arătat că traderii au preferat să cumpere produse din Ucraina, mai ieftine decât cele din țara noastră. Ori, au arătat fermierii din ACCPT, producătorii din Ucraina nu trebuie să respecte toate reglementările impuse fermierilor din Uniunea Europeană și au cheltuieli mai mici, implicit și un preț de vânzare mai mic. „Trebuie să găsim o soluție să îi ajutăm pe cei din Ucraina, dar cerealele să ajungă în port, să nu rămână în țară”, a subliniat fermierul Radu Mărtinescu.
Fermierii au mai reclamat două probleme referitoare la funcționarea sistemului antigrindină și de creștere a precipitațiilor, dar și la pagubele provocate de lucrările la Autostrada Moldovei. Referitor la sistemul antigrindină, fermierii vor să fie implementată mai repede componenta de stimulare a precipitațiilor. În cazul lucrărilor la autostradă, fermierii au reclamat lipsa de informare din partea autorităților asupra traseului autostrăzii și a suprafețelor de teren afectate de aceste lucrări. Vicepreședintele ACCPT, Tudorel Popa, a arătat că fermierii nu au fost informați în timp util asupra suprafețelor și au cheltuit bani pentru înființarea culturilor agricole care acum sunt distruse de utilajele constructorului.
