În fiecare an, la sfânta sărbătoare a Înălţării Domnului, noi, românii, sărbătorim şi Ziua Eroilor pentru comemorarea tuturor luptătorilor români căzuţi în toate războaiele de apărare a patriei. Competiţia de şah CUPA ZIUA EROILOR a fost organizată în acest an de Filiala Vrancea a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria (aşa cum s-a întâmplat în fiecare an de când preşedintele filialei este comandorul Iulian Başturea), C.S.M. Focşani 2007 şi Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“ (gazda competiţiei), în colaborare cu Direcţia Judeţeană pentru Sport Vrancea. S-a jucat şah rapid, sistem elveţian, şapte runde. Au participat 52 de copii şi juniori dintre care 35 de la mai multe unităţi de învăţământ din Focşani, Odobeşti şi Măicăneşti („externii“) şi 17 de la Şcoala Gimnazială „Anghe Saligny“ Focşani („internii“).
Au fost organizate două turnee, Turneul A pentru cei 35 de externi (30 băieţi şi 5 fete) şi al doilea pentru cei 17 interni (14 băieţi şi 3 fete). Turneul A a adus la start şahiştii din mai multe unităţi de învăţământ cu excepţia elevilor de la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“. Aceştia provin din Focşani (Şcoala Gimnazială „Duiliu Zamfirescu“, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare“, Şcoala Gimnazială „Ion Basgan“, Colegiul Naţional „Unirea“, Colegiul Naţional Pedagogic „Spiru Haret“, Grădiniţa MODELITE, Grădiniţa Nr. 7, Grădiniţa Nr. 1, Grădiniţa „Academia Primilor Paşi“), Odobeşti (Liceul Teoretic „Duiliu Zamfirescu“) şi Măicăneşti (Şcoala Gimnazială). Participanţii au fost răsplătiţi cu diplome (toţi), 6 cupe (3 pentru externi şi 3 pentru interni) şi 21 de medalii (14 pentru externi şi 7 pentru interni).
Pe primele zece locuri în clasamentul general s-au clasat în ordine: Ailincuţei David-Constantin, Moldoveanu Adrian-Bogdan, Draghiea Eduard-Ştefan, Oţelea-Antonesi Mihai, Olariu Darius-Andrei, Motoc Eric-Mihai, Mălureanu Alexandru, Pavel Darius-Andrei, Sava Daniel şi Bocu David. Primii trei au primit cupe.
Pe baza clasamentului general, pentru oferirea medaliilor, s-a mai întocmit un clasament al fetelor şi au fost desemnaţi ocupanţii locurilor întâi pe ani de naştere. Pe primele trei locuri la fete s-au clasat: Nistoroiu Sofia, Antofi Maria-Antonia şi Dragomir Flavia-Andreea. Exceptându-i pe primii trei din clasamentul general care au primit cupe, a fost desemnat primul de la fiecare an de naştere căruia i s-a oferit medalie. De la mic la mare, medaliaţii sunt: Pavel Ruxandra-Ioana, Sava Daniel, Mihai Alexandru-Gabriel, Oţelea-Antonesi Mihai, Olariu Darius–Andrei, Costache Petru, Bocu David, Gheorghinoiu Matteo–Alessandro, Hagiu Ştefan, Stoica Antonio–Mickhael şi Mălureanu Alexandru.
Au mai jucat, în ordine alfabetică: Bocu Mihail, Bogdan Luca, Boicu Mihail–Sebastian, Caloian Ovidiu–Codrin, Cernica Tudor–Cristian, Costache Andrei, Hagiu Dimitrie, Iacob Iustin, Mocanu Vasile-Matei, Robu Patrik–Andrei, Rotilă David–Mihai, Rotilă Luca–Ştefan, Soare Gabriel, Stoiculeţ Eduard–Andrei şi Şerban Eva–Teodora.
Turneul B a fost rezervat numai copiilor şi juniorilor de la Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“. Pe primele şase locuri în clasamentul general s-au clasat în ordine: Marcu Radu-Petru, Mălureanu Andrei, Ruzsa Luca–Eduard, Ţugui Luca–George, Stănescu Rareş–Petru şi Herghelegiu Ştefănuţ–Eduard. Primii trei au primit cupe. Exceptându-i pe cei care au primit cupe, primii din fiecare an de naştere au primit medalii, Aceştia sunt: Stănescu Rareş–Petru, Bogiu Ana–Maria, Ungureanu–Darius, Manolache Alexandru–Eduard, Apostu Alexandru–Cristian, Ţugui Luca–George şi Herghelegiu Ştefănuţ–Eduard. Au mai jucat Apărece Rareş-Ştefan, Balanca Iustin–Gabriel, Banu David–Andrei, Calinof Anastasia-Ioana, Dumitraşcu Andrei-Darius, Munteanu David–Gabriel, Rotaru Maria.
Şcoala Gimnazială „Anghel Saligny“ Focşani s-a dovedit o bună gazdă a competiţiei care a pus la dispoziţie locaţia şi a asigurat condiţii excelente de joc. De remarcat revenirea acestei şcoli în ultimul timp între puţinele dintre unităţile de învăţământ unde se face şah nu doar ocazional, ci frecvent şi cu pasiune, aşa cum se făcea aici cu mai mulţi ani în urmă, pe vremea profesorului Teodor Passan. Este meritul mai multor personae dintre care menţionăm pe directorul Mircea Lazăr, directorul adjunct Marius Zaharia, învăţătoarea Monica Sandu, profesorul de educaţie fizică şi sport Răzvan Lazăr etc.
La festivitatea de premiere, comandorul Iulian Başturea, preşedintele Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“, a vorbit participanţilor despre însemnătatea Zilei Eroilor. Anul acesta, în afară de sărbătorirea Zilei Eroilor, cu mai puţin de două săptămâni în urmă, am celebrat 100 de ani de la desemnarea Eroului Necunoscut şi depunerea lui în Mormântul Ostaşului Necunoscut. Deoarece suntem la foarte scurt timp de la această celebrare, preşedintele Başturea a făcut referire şi la acest aspect. Mormântul Ostaşului Necunoscut este un monument dedicat ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă şi constituie simbolul naţional prin care ne manifestăm recunoştinţa noastră pentru toţi eroii necunoscuţi căzuţi fără a putea fi identificaţi şi a putea fi înmormântaţi de familiile lor în localităţile lor.
La începutul lunii mai a anului 1923, din 10 regiuni ale ţării au fost deshumate osemintele a zece ostaşi necunoscuţi căzuţi în Primul Război Mondial pe zece câmpuri de luptă şi au fost aduse la Mărăşeşti. Au fost confecţionate 10 sicrie identice din lemn de stejar căptuşite cu tablă zincată. La 13 mai 1923, în aceste zece sicrie au fost introduce osemintele celor zece ostaşi necunoscuţi şi au fost duse în Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Mărăşeşti urmând ca unul dintre ele să fie desemnat sicriul care va reprezenta Eroul Necunoscut şi care va fi depus în Mormântul Ostaşului Necunoscut. Această misiune i-a revenit orfanului de război Amilcar C. Săndulescu, al cărui tată murise în lupte, fără posibilitatea de a fi identificat. Fără nicio ezitare, orfanul a îngenunchiat în faţa celui de-al patrulea sicriu şi a spus: „Acesta este tatăl meu!“ Celelalte nouă sicrie cu oseminte au fost duse şi îngropate pe 14 mai cu onoruri militare în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti. Sicriul cu osemintele Eroului Necunoscut a fost dus pe 15 mai 1923 la Bucureşti unde a avut o primire pe măsura importanţei lui şi îngropat cu onoruri militare pe 17 mai.
Sărbătorirea acestei zile a început în anul 1920. În urma iniţiativei şi demersurilor făcute de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Ministerul Apărării Naţionale, a fost dat Decretul nr. 1913 din 4 mai 1920 prin care se arăta „Comemorarea eroilor căzuţi în răsboi se va face, în fiecare an, în ziua Înălţării Domnului nostru Isus Christos din luna Maiu, când Floarea este mai bogată. Această zi se decretează ca sărbătoare naţonală şi va fi serbată în toate comunele ţărei printr-un parastas, prin procesiuni şi serbări cu caracter naţional şi patriotic după un program stabilit de Societatea Mormintele eroilor căzuţi în răsboi (azi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria), şi la care vor lua parte toate instituţiile din Stat şi particulari“. A fost una dintre foarte multele împrejurări din istoria României când colaborarea Biserică-Şcoală-Armată a fost utilă, benefică şi exemplară.
Două decenii mai târziu, plecând tot de la buna colaborare Biserică/Armată, decretul a fost reconfirmat prin Decretul/Lege nr. 2533 din 1august 1940 când patria trecea prin momente foarte grele. S-au adăugat, în acest ultim decret, câteva elemente dintre care este mai important de reţinut că Ziua Eroilor „va fi sărbătorită atât în tot cuprinsul ţării cât şi în străinătate…“ N-au trecut decât 29 de zile că pe 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena, partea de nord-est a Transilvaniei, total abuziv şi nelegitim a fost oferită Ungariei hortiste, devenind în mod absurd „străinătate“, abia acum înţelegând unii de ce s-a adăugat „va fi sărbătorită atât în tot cuprinsul ţării cât şi în străinătate“.
În timpul comunismului, prin Decretul nr. 71/1948, reconfirmat prin Decretul nr. 117/1977 s-a hotărât ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită la 9 mai când erau sărbătorite Ziua Victoriei şi Ziua Independenţei de Stat a României, făcându-se, din păcate, să dispară orice conotaţie religioasă. După 1989 s-a făcut reparaţia cuvenită şi s-a revenit la data iniţială a comemorării eroilor la Înălţare.
În Vrancea întotdeauna acestei zile i s-a dat împortanţa cuvenită. Dar, vizibil pentru toată lumea, după începerea războiului din Ucraina, s-a acordat o atenţie mult mai mare de către autorităţile locale, filialele judeţene ale Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria“, Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, alte asociaţii, organizaţii şi fundaţii, multe persoane sau grupuri de persoane cu simţire românească şi recunoştinţă faţă de înaintaşii căzuţi pentru libertatea noastră. Am lăsat la urmă învăţătoarele, profesorii şi mai ales preoţii, pentru a sublinia mai mult implicarea lor deosebită.
Anton SOARE
