Casa Memorială ”Moş Ion Roată” din comuna Câmpuri s-a însufleţit, joi, prin prezenţa a zeci de copii şi profesori veniţi să asiste la lansarea biografiei celui mai cunoscut ţăran din istoria modernă a României. „Ion Roată. Ţăranul care a votat Unirea în Divanul ad-hoc al Moldovei” prezintă povestea moşului din Câmpuri care a intrat în memoria colectivă datorită unei poveşti a lui Ion Creangă. Personajul a existat însă în realitate şi a jucat un rol important în geneza statului român modern, prin atitudinea sa pro-unionistă şi luările de cuvânt în Divanul Ad-hoc din 1857, al cărui membru a fost. „Moş Ion Roată nu a fost o ficţiune literară. A existat cu adevărat, a fost un ţăran din Câmpuri care s-a remarcat încă din anii premergători Unirii Principatelor. Comunitatea în care a trăit l-a apreciat, l-a respectat şi l-a propulsat poate acolo unde îi era locul, în Divanul ad-hoc al Moldovei. Ajuns printre oamenii importanţi ai ţării, acesta s-a simţit dator faţă de putneni, faţă de clăcaşii din Câmpuri, să lupte pentru suferinţele lor şi pentru drepturile care considera că li se cuvin. Practic, Moş Ion Roată a fost vocea poporului, prin care un număr mare de ţărani îşi strigau suferinţele. Cele mai importante momente din Divanul ad-hoc au fost şedinţa din 7 octombrie 1857, când s-a votat Unirea, iar Moş Ion Roată a votat ‘pentru’, dar şi alte trei şedinţe, numărul 16 şi 28, în care s-a citit Jalba ţăranilor clăcaşi şi şedinţa numărul 29 în care această jalbă este supusă la vot şi respinsă, spre dezamăgirea lui Ion Roată, pentru că acesta susţinuse cu atâta tărie dorinţele ţăranilor vrânceni, încât s-a simţit trădat de un asemenea vot. Dorinţele ţăranilor au fost împlinite mai târziu, când este votată legea agrară”, a spus muzeograful Laura Nicoleta Dinu, una dintre autoarele cărţii.
Sfârşitul şedinţelor din Divanul ad-hoc din decembrie 1857 nu a fost unul fericit pentru Ion Roată, care a fost arestat la Iaşi şi întemniţat mai bine de o lună la Focşani. „La finalul Divanului ad-hoc, în decembrie 1857, caimacamul Moldovei, Nicolae Vogoride, a dispus o strictă supraveghere a ţăranilor din Divan, pentru că nu dorea ca aceştia să agite spiritele în ceea ce priveşte problema agrară. Numai că Ion Roată a făcut total invers a ceea ce îşi doreau autorităţile. A trimis o scrisoare prin care spunea unui prieten că ‘într-o lună sau două o să cadă boierescul şi omul o să fie domnitor pi casa lui’. În urma acestei scrisori, mai multe persoane au fost arestate, inclusiv Ion Roată, care este deţinut la Iaşi şi trimis sub escortă la Focşani, unde stă timp de o lună de zile. Este eliberat sub garanţia locuitorilor comunei Câmpuri şi sub promisiunea că nu se va mai abate de la respectarea legilor în vigoare. Un alt moment care îl aduce în prim planul vieţii publice pe Ion Roată este aplicarea Legii agrare din 1864, atât de dorită de ţăranii români. El a fost ales în comisia Plasei Zăbrăuţi pentru împărţirea pământurilor, a realizat o împărţire corectă, dar şi-a atras adversitatea proprietarilor locali, care l-au prigonit până spre sfârşitul vieţii. Un moment de maximă apreciere pentru activitatea sa în Divanul ad-hoc al Moldovei l-a reprezentat decorarea sa cu Ordinul Steaua României în grad de Cavaler, cu brevet însoţitor semnat de Carol I, în 1878, de către ministrul de externe de atunci, Mihail Kogălniceanu, care îi fusese şi coleg în Divanul ad-hoc al Moldovei”, povesteşte Mariana Corina Duca, co-autor al biografiei lui Moş Ion Roată.
Născut pe Valea Şuşiţei, Ion Roată s-a căsătorit cu Maria şi a avut doi fii, pe Năstase şi Constantin. Deşi viaţa lui s-a schimbat când a fost ales în Divanul ad-hoc, acest lucru nu i-a adus şi bunăstare, însă cu siguranţă i-a adus respectul şi preţuirea semenilor săi din Câmpuri. Posteritatea i-a păstrat un pios omagiu şi foarte multe instituţii de cultură şi nu numai i-au purtat numele: şcoala din localitate, căminul cultural, o brutărie, o bancă populară şi o stradă. „Spre sfârşitul vieţii, Ion Roată se retrage pe valea pârâului Cremeneţ şi contribuie la întemeierea localităţii Gura Văii. În 1880, starea materială precară a ţăranului care fusese în Divanul ad-hoc al Moldovei devine vizibilă într-o scrisoare pe care prefectul judeţului Putna o trimitea lui Mihail Kogălniceanu, la vremea aceea ministru. Îi solicita, din Fondul Milei, 400 de franci pentru cumpărarea unei perechi de boi cu care Moş Ion Roată să-şi lucreze pământul. La doi ani de la acest moment, în noaptea de 19 spre 20 februarie 1882, Ion Roată îşi trăia ultimele clipe din viaţă. Este condus pe ultimul drum de întreaga comunitate din Câmpuri şi înmormântat în cimitirul bisericii din Gura Văii. În 1909, la semicentenarul Unirii Principatelor, la Câmpuri au avut loc manifestări fastuoase, în discursuri figura lui Moş Ion Roată fiind similară cu a multor politicieni ai vremii, precum Kogălniceanu sau Cuza. Tot atunci, s-a inaugurat un monument funerar la cimitirul din Gura Văii, dedicat memoriei lui ion Roată. La 100 de ani de la Unirea Principatelor, în 1959, casa în curtea căreia suntem astăzi a fost transferată din Gura Văii în satul reşedinţă şi transformată în Casă Memorială”, arată muzeograful Mariana Corina Duca.
Nici cei de astăzi nu l-au uitat pe Moş Ion Roată şi în 2022, pe 18 februarie, i s-a acordat post-mortem titlul de cetăţean de onoare al comunei Câmpuri. Memoria lui Moş Ion Roată a fost la loc de cinste şi în anii comunismului şi ar fi constituit chiar motiv de graţiere pentru unul dintre stră-strănepoţii acestuia, după cum îşi amintesc localnicii. „În anii ’50, în anii stalinismului, cu mari restrângeri de drepturi şi libertăţi şi numeroase persecuţii, un stră-strănepot al lui Moş Ion Roată a tăiat un viţel cu ocazia unei sărbători religioase, autorităţile au aflat şi a fost condamnat la închisoare. Bătrânul tată a mers în audienţă la Gheorghe Gheorghiu Dej, şeful statului la acea vreme, i-a spus că este stră-nepotul lui moş Ion Roată şi l-a rugat să îi graţieze fiul. Ceea ce Gheorghe Gheorghiu Dej a şi făcut, în ideea că se trăgea din ilustrul Moş Ion Roată”, a povestit, pentru AGERPRES, Mihai Adafinii, profesor de istorie care a predat timp de 15 ani la Şcoala Gimnazială „Moş Ion Roată” din comuna Câmpuri.
Muzeul Vrancei şi-a propus să transforme numele lui Moş Ion Roată într-un brand pentru localitatea Câmpuri şi pentru judeţul Vrancea, astfel că a preluat în administrare Casa Memorială ce îi poartă numele şi promite să păstreze vie memoria acestuia.
Text și foto: Dana LEPĂDATU
