Spitalul Județean de Urgență „Sf. Pantelimon” Focșani a avut tot dreptul să își concedieze angajata care, în timpul gărzii pe care o efectua la Secția pediatrie, a avut „limbaj suburban, comportament inadecvat și lipsit de empatie”. Au stabilit aceasta două instanțe, în procesul în care de acum fosta asistentă medicală de la pediatrie solicita constatarea nulității deciziei, obligarea spitalului la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și actualizate și cu celelalte drepturi de care a fost privată ca urmare a desfacerii contractului de muncă până la data reintegrării, plus acordarea cheltuielilor de judecată. Adică cam tot ce putea cere, numai că, de obținut, a obținut… nimic. Instanțele au considerat până acum că Spitalul Județean a luat cea mai bună decizie atunci când a sancționat-o pe asistentă cu desfacerea contractului de muncă, în urma unui incident care a avut loc în august anul trecut.
Ultima oară s-a pronunțat Curtea de Apel Galați, care, potrivit hotărârii, a respins definitiv „ca nefondat apelul declarat de reclamanta (…) împotriva sentinţei civile nr. 28/26.01.2023 şi împotriva încheierilor din 15.11.2022 şi 29.11.2022”. În acțiune însă, printre altele, domnișoara asistentă susținea că nu existau motive „pentru aplicarea celei mai grave sancțiuni disciplinare”, că toată cercetarea disciplinară s-a făcut la intimidare și că decizia de concediere nu arată în clar care sunt atribuțiile care au fost încălcate sau că nu au fost dovedite faptele imputate, care oricum „nu au fost săvârșite cu vinovăție, fiind rezultatul unor neînțelegeri care privesc actul medical și prezența medicului în secția de triaj”.
Paragrafele provin de pe rejust.ro, acolo unde a fost publicată motivarea hotărârii instanței de fond. Acolo unde de altfel se explică și ce s-a întâmplat – nimic foarte grav, în opinia asistentei medicale. Pe scurt, aflată în timpul serviciului, în secția Pediatrie, în dimineața zilei de 17 august 2022, aceasta „a utilizat un limbaj suburban și lipsit de profesionalism și a manifestat un comportament inadecvat și lipsit de empatie” față de un cuplu ajuns la urgențe cu copilul lor de 11 luni. Ce limbaj a folosit apare tot aici, anume „să-mi bag p***”, „îi pune dracii numai la ora asta să vină, ferească Dumnezeu”, „ați venit să-l vadă doctorul, dă-l dracului să-l văd și să terminăm odată”. În plus, a existat inclusiv o sesizare potrivit căreia „reclamanta a țipat foarte tare încât a stârnit apariția la geamurile spitalului a altor persoane, respectiv că a răspuns pe un ton ridicat, țipând în mod agresiv la aparținători”. Apărarea asistentei a fost că, în dimineața respectivă, a auzit un ciocănit în ușă și a răspuns „da, imediat”, dar până să deschidă ușa a auzit o voce de bărbat care a întrebat-o pe un ton ridicat: „Da ce faci, dormi?”, iar ulterior, după ce a deschis ușa, a fost insultată de tatăl care ținea copilul în brațe și care a țipat la ea și i-a adresat multiple înjurături și vorbe obscene pe un ton ridicat. În continuare, domnișoara asistentă a încercat să convingă că ar fi încercat să-i invite în cabinet pe părinți, pentru a chema medicul să consulte copilul, însă aceștia i-ar fi întors spatele și au plecat zbierând pe holul spitalului „o proastă ca tine să-mi consulte copilul?”.
„Toată această situație de fapt nu a fost dovedită”, a constatat însă instanța, care a reținut în motivare că „nu s-au administrat alte probe care să dovedească situația de fapt afirmată de către reclamantă ori să infirme fapta imputată acesteia prin decizia de sancționare, iar înregistrările video depuse la dosar nu au făcut decât să confirme o parte din susținerile martorilor (…) și anume, faptele petrecute în zona de acțiune a camerelor de înregistrare, respectiv să dovedească caracterul mincinos al declarațiilor esențiale date de martorii propuși de către reclamantă”.
Mai mult, instanța de fond a considerat că nu a existat niciun context provocator care să scuze limbajul asistentei, „prezentarea unor persoane la un spital public pentru a beneficia de asistență medicală în timpul serviciului de gardă neputând fi considerată un factor „provocator” scuzabil, indiferent de ora la care se apelează la aceste servicii și indiferent de volumul de muncă la care este supus cadrul medical în timpul gărzii. De asemenea, instanța mai constată că după primele cuvinte și expresii jignitoare utilizate (…) reclamanta nu a înțeles să prezinte niciun fel de scuze sau explicații față de aceștia, conduită care a determinat nu doar nașterea unui conflict verbal dar, în același timp, a generat un puternic sentiment de neîncredere și nesiguranță în actul medical, membrii familiei refuzând să accepte efectuarea de către reclamantă a investigațiilor medicale pentru care se prezentaseră la spital. Pe parcursul întregului conflict, generat în mod exclusiv de primele cuvinte și expresii verbale utilizate de reclamantă (…), reclamanta nu a înțeles în niciun moment să-și revizuiască conduita, optând pentru utilizarea unei alte expresii cu totul inadecvate în intenția de preluare a copilului. De asemenea, instanța constată că această atitudine a continuat să subziste, în plan secundar, din momentul săvârșirii abaterii disciplinare și până în prezent. (…) nici măcar în ultima etapă a procesului, deși a putut lua la cunoștință de înregistrările video depuse la dosar, putând ajunge în mod simplist la concluzia că declarațiile martorilor propuși erau contrare realității obiective surprinse de camerele de înregistrare, reclamanta nu a înțeles să-și revizuiască comportamentul față de abaterea disciplinară comisă și reținută în sarcina sa”.
Aceasta în condițiile în care asistenta explicase că fusese de gardă în timpul nopții de 16 spre 17 august 2022 și a efectuat activități specifice cu ocazia consulturilor a 30 de copii, însă tribunalul a reținut că modul în care s-a comportat aceasta nu are legătură cu „volumul de muncă, oboseala inerentă din timpul nopții și alte eventuale griji personale”, „ci denotă lipsă de respect față de raporturile de muncă. Or, în aceste condiții, nu există nicio minimă garanție că aplicarea unei sancțiuni de o gravitate mai redusă ar avea drept efect corijarea conduitei reclamantei pentru viitor”.
