Maria Teohari, prima femeie astronom din România, s-a născut la Giurgiu, întreaga sa viaţă fiind dedicată ştiinţei şi cercetării. „Maria Teohari era fiica doctorului Cristu Teohari, născută la data de 22 aprilie 1885 la Giurgiu şi rămasă orfană de mică, deoarece, cum se mai întâmpla în epoca aceea când nu existau antibiotice, doctorii cădeau victimă profesiei lor, dacă contractau o infecţie de la pacienţi. Norocul ei, să spunem aşa, a fost că bunicul era tot medic şi avea o situaţie materială bună, care i-a permis să o ţină în şcoli.
A fost elevă la Şcoala Centrală de Fete la Bucureşti şi s-a remarcat la multe materii. Există o poveste că s-au certat profesoarele în cancelarie, fiecare vrând să o atragă de partea disciplinei pe care o predau. Este cu certitudine prima femeie astronom din România, participând chiar la inaugurarea Observatorului Astronomic din Bucureşti în anul 1908 ca elevă preferată a fondatorului acestei ştiinţe în România, profesorul universitar Nicolae Coculescu‟, a declarat pentru AGERPRES muzeograful Emil Păunescu, fost director al Muzeului Judeţean Giurgiu.
Maria Teohari a primit burse în străinătate, a făcut specializări în Franţa şi în Italia, la Paris, la Nisa, la Observatoarele Astronomice de aici studiind cu predilecţie petele solare, dar şi cometa Halley. Acest fel de studii asupra Soarelui i-au afectat vederea şi medicii i-au interzis să mai facă asemenea cercetări, motiv pentru care s-a reîntors în ţară, unde a fost profesor de liceu şi autoare a multor manuale de Matematică.
„După ce medicii au avertizat-o că dacă mai continuă studiul Soarelui şi priveşte către acest corp ceresc, în studiile sale cu telescopul, riscă să-şi piardă vederea, s-a reîntors în ţară şi a fost profesoară de Matematică la liceele din Bucureşti, unul dintre acestea fiind Liceul «Domniţa Ileana». Totodată, fire vrednică şi dedicată studiului, a fost autoare de manuale pentru majoritatea disciplinelor legate de matematică şi astronomie şi popularizatoare a ştiinţelor acestora. Totodată, în perioada interbelică a scris articole în revista Natura şi a susţinut numeroase conferinţe pentru cei pasionaţi de astronomie, la universităţile populare.
În 1948, adică tocmai când s-a instaurat regimul comunist dur, a ieşit la pensie şi multă vreme nu s-a mai ştiut despre ea. A trăit singură, retrasă, dar, în anii ’70, un harnic publicist de popularizare a ştiinţei şi de literatură ştiinţifico-fantastică, se numea I. M. Ştefan, a redescoperit-o, ca să zicem aşa, şi a adus-o în faţa opiniei publice prin articole în revistele vremii şi prin inserarea ei într-o carte apărută la Editura «Ion Creangă» în 1981, care avea un titlu semnificativ – «Şi ei au fost copii».
În filele acesteia s-a regăsit, alături de nume celebre ca Traian Vuia, Henri Coandă, Aurel Vlaicu, Victor Babeş, Gheorghe Marinescu şi aşa mai departe, savanţi de notorietate mondială, singura femeie – Maria Teohari – cu supratitlul – Prima femeie astronom din România – şi una dintre primele din lume, evident erau extrem de puţine femei la vremea aceea care aveau calitatea de oameni de ştiinţă şi erau în rând cu savanţii bărbaţi‟, a precizat Emil Păunescu.
Maria Teohari nu a fost căsătorită şi nu a avut copii. A decedat la Bucureşti, în 1975, la câteva luni după ce a împlinit vârsta de 90 de ani. Casa în care s-a născut în oraşul Giurgiu se afla pe strada Portului, astăzi strada Episcopiei, dar a fost devastată în Primul Război Mondial. „Maria Teohari este o personalitate de care Muzeul nostru s-a ocupat printre picături pentru proiectul Galerie de oameni de seamă ai Giurgiului şi am avut câteva achiziţii care amintesc de viaţa ei şi a familiei acesteia. Am găsit la anticariate ediţii ale manualelor ei, am avut surpriza ca nişte studente care închiriaseră o locuinţă în Bucureşti să găsească rămasă de la o soră a acesteia care fusese proprietara locuinţei din Capitală, cândva, albumul mamei Mariei Teohari.
Aceasta ţinea în oraşul Giurgiu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, ceea ce se numea Casa Deschisă. Se obişnuia ca lumea bună, protipendada, să anunţe în presă sau prin alte forme, prin cărţi de vizită, că într-o anume zi a săptămânii, de regulă după-amiaza, la o anumită oră, primeşte oaspeţi. În acest album sunt semnaţi călători străini care veneau în Giurgiu şi care aflaseră, că era de notorietate publică, că doamna Alexandrina Teohari are casă deschisă joia, să spunem, şi lăsau mărturie a vizitei pe care i-o făceau semnături sau impresii.
Albumul merge pe durata a peste 20 de ani şi cuprinde atât simple semnături sau câteva cuvinte de politeţe, dar şi poezii sau alte texte mai ample în câteva limbi şi asta demonstrează şi că suntem un oraş european civilizat. Aici soseau, în Portul Giurgiu, vapoare cu călători străini şi aceştia fie că erau în drumul spre Bucureşti, fie că aveau afaceri în zonă făceau o vizită de curtoazie, probabil că unii stăteau mai mult la Giurgiu, acestei doamne, mama Mariei Teohari. Albumul acesta donat de fetele respective este o piesă remarcabilă a Muzeului Judeţean Giurgiu, de peste 130 de ani‟, a povestit Emil Păunescu.
Primăria Giurgiu i-a acordat, post-mortem, în 2019, titlul de cetăţean de onoare. Totodată, Maria Teohari este una dintre cele 12 personalităţi incluse într-un proiect al administraţiei locale pentru ca bustul acesteia să fie amplasat în Parcul Alei din municipiul Giurgiu, iar unele instituţii de învăţământ sau de cultură din oraş ar putea să îi preia numele, ca patron spiritual.
