Sezonul de iarnă din acest an este unul atipic, deoarece a nins târziu, iar iubitorii de schi şi snowboard, din dorinţa de a recupera perioada pierdută în care nu a fost zăpadă, vor veni în număr mare pe pârtiile din ţară, inevitabil urmând să se înregistreze şi accidente, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu. El spune că numărul intervenţiilor salvamontiştilor în 2022 comparativ cu 2021 este mai mic, dar doar datorită faptului că sezonul de iarnă a fost practic inexistent la finalul anului trecut.
„Astfel, în 2022, la nivel naţional am avut un număr de 6.926 de intervenţii în care au fost salvate 7.981 de persoane. (…) În sezonul de iarnă, cele mai multe intervenţii se înregistrează pe domeniile de practicare a sporturilor de alunecare pe zăpadă, schi, snowboard, sanie, iar vara pe traseele turistice pedestre şi la cele de mountain bike‟, afirmă şeful Salvamont.
AGERPRES: Cum a fost anul trecut faţă de cel anterior în ceea ce priveşte numărul de intervenţii ale salvamontiştilor? Au învăţat românii să fie mai prevăzători?
Sabin Cornoiu: Chiar dacă s-a înregistrat un număr mai mic de evenimente în anul 2022 faţă de anul 2021, acest lucru s-a datorat doar faptului că sezonul de iarnă a fost practic inexistent la finalul anului trecut. Astfel, în 2022, la nivel naţional am avut un număr de 6.926 de intervenţii în care au fost salvate 7.981 de persoane, faţă de 7.148 de intervenţii în 2021. Din cele aproximativ 8.000 de persoane salvate în anul 2022, 2.908 au fost predate serviciilor de Ambulanţă, SMURD şi elicopterelor de salvare HELI-SMURD pentru transport de urgenţă la spital.
Nu putem spune că cei care merg pe munte nu sunt prevăzători sau că aceasta ar fi o cauză principală a numărului îngrijorător de mare de evenimente şi credem că numărul de intervenţii este din ce în ce mai mare şi se datorează, în special, dezvoltării activităţilor turistice, apariţiei de noi sporturi montane, dezvoltării domeniilor de practicare a sporturilor de alunecare, creşterii vizibilităţii acestor activităţi prin intermediul reţelelor sociale şi a multitudinii de activităţi economice şi recreative ce se derulează pe munte.
AGERPRES: În ce au constat cele mai multe intervenţii atât în sezonul de iarnă, cât şi în cel de vară?
Sabin Cornoiu: De foarte mulţi ani există un echilibru între accidentele petrecute pe timp de vară şi cele petrecute pe timp de iarnă, fapt ce ne dovedeşte că potenţialul turistic montan este la fel de atractiv în ambele sezoane. În sezonul de iarnă, cele mai multe intervenţii se înregistrează pe domeniile de practicare a sporturilor de alunecare pe zăpadă, schi, snowboard, sanie, iar vara pe traseele turistice pedestre şi la cele de mountain bike.
AGERPRES: Care a fost cel mai greu caz la care aţi intervenit?
Sabin Cornoiu: Din cele aproximativ 7.000 de intervenţii este greu de nominalizat care a fost cea mai grea acţiune de salvare pentru că noi considerăm că o acţiune este grea atunci când durează foarte mult şi necesită un efort fizic deosebit din partea salvatorilor, are o încărcătură psihică foarte mare pentru salvatori, este supusă unor factori de risc foarte mari, necesită procedee şi echipamente tehnice deosebite şi am avut destule astfel de acţiuni în ultimul an şi de-a lungul timpului.
AGERPRES: Cum se anunţă acest sezon de iarnă? Aveţi recomandări pentru turişti?
Sabin Cornoiu: Este un sezon atipic, a nins foarte târziu şi sezonul de schi a debutat cu aproape două luni mai târziu. Din această cauză, cu siguranţă vom înregistra un aflux mare de turişti către domeniile schiabile care vor încerca să recupereze perioada pierdută, pârtiile vor avea o încărcătura mare de practicanţi ai sporturilor de alunecare şi, inevitabil, vor avea loc şi evenimente. Cei care merg la schi şi snowboard trebuie să ţină cont că nu mai au aceleaşi aptitudini ca la finalul sezonului trecut şi trebuie să abordeze primele coborâri cu viteză mai mică,
de asemenea să fie atenţi la noul reglaj al legăturii de schi, întrucât poate li s-a modificat greutatea de la finalul sezonului trecut şi acest lucru impune reglarea legăturii de schi, principalul element de securitate al schiorului. Pentru cei care abordează crestele munţilor sau practică schiul de tură le recomandăm să obţină informaţii privind starea traseelor şi a zăpezii, să analizeze avertizările privind riscul de avalanşă, să îşi facă propriile teste de zăpadă şi să aibă echipament adecvat activităţilor pe care le desfăşoară şi expunerii îndelungate la frig.
