Încă un tezaur uman s-a stins din viață. Este vorba de Ioan Bentea, din satul Lăstuni, comuna Dumitrești, zis Bigi, care la cei 86 de ani s-a dus acolo Sus, la îngeri, să le cânte duhovnicește din vioara lui fermecată. Nea Bigi, așa cum toată suflarea din satul său, dar și din comună, îl cunoștea, și-a trăit copilăria sub semnul celui de-al Doilea Război Mondial. Bătrânul ne-a povestit în anul 2014, când i-am luat un amplu interviu, că la doar 10 ani a fost tocmit argat. A luat drumul „pomului lăudat” cu Trenul Foamei, s-a îmbolnăvit dormind prin păduri, pe cetină de brad, dar viața i-a dăruit, în compensația suferințelor, talentul de a șterge tot urâtul lumii… prin muzică.
Treizeci de ani a cântat și a înveselit viața vrâncenilor din zonă și astfel, acolo, nu e om să nu-l știe astăzi pe Nea Bigi. Și n-ai zice, când îi priveam degetele chinuite de artrită, că acest om, fost frizer în Dumitrești și cizmar cu atelier în propria casă, a fost un instrumentist atât de priceput și greu de egalat! Dincolo de frumoasa sa familie, vioara, acordeonul și fluierul vor rămâne mărturie peste timp, ca amintirile unui om simplu de la țară, a unui iubitor de muzică și de folclor, de tradiții strămoșești ce încet, încet, vor dispărea odată cu el. Lăutarul satului ne povestea de pe prispa casei din Lăstuni cum odată apărută, mai întâi ca fior, transformată apoi, pe negândite, în mișcare sufletească izvorâtă din propriile vibrații interioare, muzica s-a dovedit a fi, pentru Nea Bigi, o rațiune consistentă a întregii sale vieți! S-a îndrăgostit de ea iremediabil și pentru totdeauna pe la vreo 14 ani, ascultând vrăjit sunetele ce făceau lumea să salte de pe bănci la balurile din zonă, sunete miraculoase scoase de vioara lui Țampurică.
Astăzi, ne luăm rămas bun de la omul care i-a înveselit și i-a distrat pe oamenii satului din Dumitrești zeci de ani, care le-a adus în suflet bucurie la petrecerea de botez a copiilor, la dansurile de logodnă a tinerilor, la nunțile de odinioară și la sutele și sutele de baluri unde a cântat. Și-a pus definitiv vioara în toc și tot acolo a încuiat sunetele vrăjite ce ieșeau din degetele sale. Peste acordeonul bătrân ca și fostul lăutar se vor așterne praful și uitarea, iar fluierul cu care doinea odată peste dealurile Lăstuniului, Tinoasei, Poeniței și Motnăului, își va dormi somnul de veci alături de stăpânul său.
Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu o pot face ducând o lumânare și o floare la casa din satul Lăstuni, acolo unde a trăit Nea Bigi, urmând să fie condus pe ultimul drum luni, 19 decembrie, la cimitirul din satul natal. Accesând link-ul de mai jos puteți vedea singurul interviu al lui Ioan Bentea zis Bigi, luat de reporterii Laura Breană și Aurel Șelaru, în urmă cu 8 ani. https://www.monitoruldevrancea.ro/2014/01/08/video-si-galerie-foto-povestea-cizmarului-lautar-din-lastuni/
Adio dragă Nea Bigi, lăutarul desăvârșit al satului românesc! Sincere condoleanțe familiei îndurerate! Dumnezeu să te odihnească în pace!
foto: arhivă
