Anul acesta, pe 26 octombrie se împlinesc doi ani de când Ionuț Filimon a preluat mandatul de primar al comunei Soveja. Cu această ocazie am reușit, prin intermediul unui interviu, să aflăm că de la începutul mandatului și până în prezent, în Soveja se află în derulare 21 de proiecte, iar multe dintre problemele cu care se confruntau sovejenii urmează a fi rezolvate. Ionuț Filimon este onorat de faptul că locuitorii comunei Soveja i-au oferit votul lor, având încredere în ideile și planurile lui de dezvoltare, astfel că nu vrea să-i dezamăgească.
„Am început în forță și am realizat că atunci când vrei cu adevărat să faci lucruri, poți! În cei doi ani de mandat, avem 21 de proiecte în derulare și, cu siguranță, în următorii doi ani Soveja va fi un șantier, însă trebuie să ne asumăm acest lucru. Din păcate, cel mai mare dușman al nostru este timpul. Mi-aș dori să le fac pe repede înainte, dar lucrurile bune se fac în timp. Știu că oamenii nu mai au răbdare, nu mai au speranță… Însă am făcut schimbări majore. Dezvoltarea localității se va produce în maximum patru ani, practic un mandat de primar. Ce va fi din 2024? Sovejenii știu ce au de făcut pe mai departe‟, spune primarul Ionuț Filimon.
Apa, o problemă care trebuie și va fi rezolvată!
Încă de la preluarea mandatului, primarul Ionuț Filimon a constatat că în Soveja este „o mare problemă cu apa‟. Cu toate că în 2020 s-a făcut recepția lucrărilor executate în cadrul proiectului de captare și distribuție a apei, „lucrările acestea au fost făcute execrabil‟. Așa se face că proiectul în valoare de aproximativ 3 milioane de euro este unul „eșuat‟. Primarul explică faptul că „lucrările au fost făcute prin Compania Națională de Investiții (CNI), iar la momentul respectiv Primăria Soveja a trebuit să vină cu cotă de finanțare de 550.000 de euro și un împrumut făcut până în anul 2031 care, din păcate, ne-a rămas, și nu reușim să facem ca apa să funcționeze. În prezent, ne judecăm cu CNI fiindcă lucrările au fost făcute execrabil‟.
Conștient fiind de faptul că fiecare zi care trece este în dezavantajul locuitorilor, primarul a reușit să aducă modificări la rețeaua existentă. „Încă de la începutul mandatului, am reușit să mai extindem rețeaua undeva la 2 kilometri. În momentul în care au început lucrările pe DN 2L Soveja-Lepșa, am reușit să schimbăm 1,2 kilometri de conductă care era pe mijlocul drumului, ducând-o pe marginea acestuia. Astfel, în cazul în care ne vom confrunta cu vreo problemă, să nu fim puși în situația de a sparge asfaltul. Urmează să supunem aprobării, în cadrul Consiliului Local, o investiție prin care ne dorim să facem câteva puțuri forate‟, explică primarul.
Soveja nu are apă de adâncime, ci doar de suprafață, însă „realitatea este că aproximativ 280 de branșamente făcute ilegal în rețeaua principală fac ca presiunea apei să scadă, multe gospodării fiind afectate de lipsă acesteia. Trebuie să spunem adevărul, chiar dacă deranjează, dar consider că această situație trebuie rezolvată. Sunt gospodării care au mai multe branșamente, nu doar unul, astfel aceștia beneficiind de apă mai tot timpul anului. O altă animozitate este faptul că cei «privilegiați», pe timpul sezonului secetos nu fac rabat la apă, udând vara grădinile din abundență, deși știu că localitatea se confruntă cu lipsa apei. Sunt multe inconveniente la acest sistem de distribuție al apei, dar fără lipsă de modestie, până în primăvara anului 2023 acesta va fi funcțional în totalitate‟.
Încercări de resuscitare a Stațiunii balneo-climaterice Soveja
Considerată a fi una dintre „bijuteriile‟ Vrancei, Soveja este o localitate ofertantă din punct de vedere turistic, și nu numai. Situată la poalele Munților Vrancei, Stațiunea balneo-climaterică Soveja este „Cenușăreasa‟ care, de ani de zile, tot încearcă să ajungă la bal, dar pare că nu reușește. Primarul Ionuț Filimon are planuri mari în ceea ce privește stațiunea, însă, nu totul depinde de el. Terenul stațiunii aparține Consiliului Județean, iar clădirile sunt ale SIND România. „Încă de la bun început am încercat să purtăm negocieri cu cei de la SIND România având în vedere că aceste clădiri au fost lăsate în paragină și, odată cu trecerea timpului, ele se degradează din ce în ce mai mult, ajungând în imposibilitatea de a mai putea salva ceva. Am avut o primă întâlnire la începutul mandatului, însă nu s-a finalizat așa cum ar fi trebuit. Au urmat alte negocieri în care, la fel, nu au ajuns la un numitor comun. Consiliul JudețeanVrancea a făcut un pas foarte important pentru a dezvolta stațiunea, însă cei de la SIND România sunt singurii responsabili pentru starea de fapt a clădirilor și cei care le pot reabilita‟, atrage atenția primarul.
Una dintre măsurile luate în această situație este impozitarea cu 500% a imobilelor lăsate în paragină de SIND România. Edilul spune că Stațiunea Soveja ar urma să arate precum Crângul Petrești, vorbind despre refacerea infrastructurii rutiere, dezvoltarea unei zone de agrement cu piste de biciclete, teren de fotbal, teren de tenis, zonă fitness, spații de joacă și foișoare. „Proiectul inițiat de Consiliul Județean Vrancea este finalizat și urmează să intre la finanțare‟, mai spune Ionuț Filimon.
Parteneriate cu Universitatea „Dunărea de Jos‟ din Galați
De-a lungul timpului, Soveja a fost cunoscută pentru faptul că aici ar fi cel mai ozonat aer din Europa. Ei bine, Primăria Soveja are un parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos‟ din Galați prin care se fac studii pe aerul din Soveja și, în același timp, pe apa de aici. Primarul Ionuț Filimon spune că la Soveja sunt 2 izvoare de apă sulfuroasă și 7 izvoare de apă sărată pe care dorește să le fructifice. În ceea ce privește calitatea aerului din această zonă, „vorbim despre una dintre cele mai ozonate zone din Europa pentru că aici nu avem industrie și nici poluare‟.
Tot în parteneriat cu Universitatea „Dunărea de Jos‟ din Galați, Soveja va avea o zonă de recuperare medicală pentru Facultatea de Educație Fizică și Sport. „Este vorba despre o investiție de aproximativ 10 milioane de euro pe zona nouă în care vom face o zonă de recuperare medicală pentru Facultatea de Educație Fizică și Sport, o zonă pentru piscicultură, păstrăvărie și un laborator de transfer tehnologic pentru Facultatea de Chimie Alimentară‟, spune primarul. Tinerii sunt viitorul, motiv pentru care Ionuț Filimon își dorește o educație de calitate pentru copii din Soveja. „Proiectele pe care le-am depus la Compania Națională de Investiții au început cu partea educațională pentru că educația este temelia. Pe lângă faptul că vrem să creăm condiții, vrem să aducem și actul educațional la un alt nivel. Astfel, grădinița din Dragosloveni urmează să intre în reabilitare completă. Este un proiect de câteva milioane de euro și sperăm ca anul școlar viitor, copiii să aibă parte de o grădiniță nouă. Anul viitor vor intra în reabilitare și grădinița și școala din Rucăreni. Ne dorim o școală inteligentă și vrem să ducem mai departe tradiția, pentru că școala Soveja a dat foarte multe nume sonore‟, a mai spus primarul.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Șușiței‟, un pas înainte pentru Soveja
În luna aprilie a anului trecut, administrațiile locale din Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane și Negrilești au pus bazele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Valea Șușiței”, un proiect menit să dezvolte infrastructura turistică. Din această asociație urmează să facă parte și localitățile Tulnici, Vidra și Panciu. „Alături de colegii mei, primarii de pe Valea Șușiței, lucrăm la o hartă interactivă. Harta va fi expusă și pe aplicația «Visit Vrancea», astfel încât turiștii să vadă exact ce se poate face în fiecare zonă în parte, văzând totodată și producătorii locali. Avem doi ani la dispoziție să dezvoltăm zona, deoarece lucrările de pe DN 2L Soveja-Lepșa vor fi finalizate în 2024. Astfel, Soveja nu va rămâne doar o localitate de destinație, ci va deveni și una de tranzit‟, spune primarul Ionuț Filimon.
Așa cum la Stăoane avem „cei mai mulți producători de sucuri presate la rece‟, Panciu este cunoscut pentru podgoriile bogate, iar la Răcoasa avem ferma „Căprițele lui Robert‟, Soveja este cunoscută nu doar pentru peisajul montan spectaculos, ci și pentru gastronomia locală. De la cașcavalul afumat de Soveja, până la zacusca de ghebe, râșcovii murați, siropul de brad și alte rețete tradiționale, toate vor fi promovate prin intermediul acestei hărți interactive. „Vom avea și panouri cod QR prin care turistul va scana codul QR și va vedea exact ce poate face în întreaga zonă din Valea Șușiței‟, mai spune primarul. Făcând parte din Asociația „Valea Șușiței”, toate aceste localități se vor dezvolta împreună, ajutându-se reciproc.
De curând, Primăria Soveja a încheiat un parteneriat cu Administrația Piețelor Sector 2 București prin care Soveja și localitățile de pe Valea Șușiței vor avea un spațiu alocat doar pentru producătorii locali din Vrancea. Promovarea producătorilor locali va fi posibilă și prin intermediul Asociației „Gastro Local‟. „Noi avem un parteneriat cu cei de la Agenția Națională a Zonei Montane prin care, odată intrat în Asociația «Gastro local», asociația se va ocupa cu tot ce înseamnă partea de promovare, oferind posibilitatea producătorilor locali să-și vândă produsele în rețeaua pe care am format-o. De altfel, în primărie vom avea și un Birou de Promovare și Marketing‟, explică Ionuț Filimon.
Anunț în premieră: Pe la Soveja, Negrilești și Tulnici va trece Mocănița
Un alt proiect de suflet al primarului Ionuț Filimon este Mocănița care va trece prin Soveja, Negrilești și Tulnici. „Alături de colegii primari din Tulnici și Negrilești, la care am văzut deschidere maximă în a dezvolta zonele turistice, sunt convins că vom realiza cel mai frumos proiect: Mocănița.Este un proiect destul de măricel, cu o valoare de aproximativ 15 milioane de euro, și va trebui să știm exact forma de finanțare. Cu siguranță va fi unul dintre cele mai frumoase proiecte din Vrancea‟, spune primarul.
În Soveja ar urma să se dezvolte cel mai mare hub turistic din zona Moldovei. „La acest moment, Soveja are în jur de 2.200 de locuitori. Vorbim de 17 locații unde se pot caza turiștii, 283 de locuri de cazare și patru spații în care se poate servi masa.În Soveja dezvoltăm cel mai mare hub turistic din zona Moldovei. Vom da liber la concesiuni, astfel vom avea o zonă în care se vor construi case de vacanță, pensiuni și, bineînțeles, avem și solicitări din partea unor hotelieri foarte mari. În același timp, urmează să încheiem și două parteneriate cu două bănci foarte mari, fiind un parteneriat în premieră care are ca scop dezvoltarea zonei. Ce înseamnă acest lucru? Cei care doresc să investească în zona nouă, pot beneficia de credite bancare cu anumite beneficii. Astfel, «produsele» bancare care se pot accesa cu aceste beneficii, vor putea fi folosite doar pentru a investi în Soveja. Localitatea se va dezvolta, iar obiectivul nostru este să avem o dezvoltare unitară care să cuprindă mai multe aspecte, cum ar fi turism, sănătate și cercetare‟, adaugă primarul.
Edilul mai spune că, deși „nu putem face minuni‟, „trebuie să conștientizăm că proiectele pe care ni le-am asumat sunt investiții care vor genera venituri atât pentru public, cât și pentru mediul privat. Nu suntem cei mai buni, dar învățăm de la cei mai buni. Iar celor care încă mai cred că în Soveja nu se face nimic, le dau o veste: Soveja va fi localitatea cu cele mai mari investiții în următorii doi ani. Aici discutăm de investiții publice și private în valoare de peste 40 de milioane de euro‟.
