Un salariat al Direcției Silvice Focșani a fost obligat în instanță să achite instituției peste 55.000 de lei, sumă care a fost sustrasă în decembrie 2018 din casieria unei subunități din teritoriu. Pentru acea faptă de furt autorul a fost prins, condamnat și obligat să achite prejudiciul, însă pentru că nu era solvabil, instituția s-a îndreptat împotriva angajatului, care nu ar fi luat măsurile necesare pentru a proteja banii statului. Procesul se va judeca în calea de atac, după ce pe fond a fost admisă acțiunea DS Focșani, iar salariatul a fost obligat „la plata către reclamantă a sumei de 55.810 lei reprezentând prejudiciu cauzat unităţii”.
În acțiune, instituția a arătat că pârâtul era primitor-distribuitor cu atribuţii de casier-magazioner în cadrul unei subunităţi în momentul în care din casierie s-a sustras suma respectivă și, pentru că nu s-a putut recupera prejudiciului de la autorul furtului, s-au îndreptat împotriva salariatului.
Aceasta în condițiile în care salariatul a arătat că nu se face vinovat, dat fiind că la data respectivă nu exista în unitate sistem de supraveghere video sau vreun portar care să legitimeze persoanele străine care intrau în unitate. De altfel, autorul furtului a și recunoscut în procesul penal că a intrat aproape ca la el acasă în instituție, ba chiar că a mai comis furturi similare în alte două locații. Pentru toate cele trei furturi a fost condamnat definitiv și obligat să înapoieze banii, cea mai mare sumă fiind sustrasă în dauna DS Focșani. Și, după cum a explicat hoțul, în sediul respectiv a intrat de câteva ori până la data furtului, deoarece bănuia că în casieria unității se manipulează sume mari de bani. Sincer până la capăt, hoțul, gălățean la origine, a povestit că a găsit casa de bani cu ușa deschisă și a luat aproximativ 5-6 pachete de bancnote ce se aflau prinse cu o banderolă, pe care le-a băgat sub palton. Fapta a fost comisă rapid, după estimările autorului în maxim 15 secunde, după care a plecat din Vrancea, iar ajuns în Galați a băgat mareare parte din bani la jocurile de noroc, fiind un împătimit al acestora.
După condamnare, gălățeanul nu a avut din ce să achite prejudiciul creat, astfel că s-a ajuns la procesul civil. Și, în ciuda apărărilor salariatului, care a explicat că atribuţiile sale potrivit fişei postului nu se limitau doar la incinta casieriei, ci şi în afara acesteia, şi că în ziua în care a fost comis furtul era plecat din casierie, instanța a dat dreptate unității angajatoare. „Odată făcută dovada prejudiciului, s-a născut prezumţia de culpă în sarcina gestionarului instituită de lege, prezumţie a cărei răsturnare revine gestionarului şi nu angajatorului, iar în speţă pârâtul nu a reuşit să facă dovada unor împrejurări care să răstoarne această prezumţie de culpă în sarcina sa, împrejurarea că acesta a invocat lipsa pazei şi a interfonului la intrarea în instituţie nefiind de natură a înlătura partea sa de vină în a lăsa neasigurate seiful şi casieria, acesta nefăcând dovada că ar fi propus de exemplu măsurile ce se impuneau, pârâtul nefăcând dovada unor eventuale alte cauze obiective care să excludă culpa sa.
Apărările formulate de pârât, şi anume aprecierea că nu se poate reţine culpa gestionarului pentru faptul că nu a fost verificat accesul persoanelor străine în cadrul unităţii, aceasta fiind exclusiv culpa unităţii angajatoare, nu pot fi reţinute, neavând a face accesul persoanelor în incinta unei instituţii cu faptul că el avea îndatorirea de a asigura temeinic casieria şi respectiv locul unde se aflau banii instituţiei unde lucrează în calitate de casier-gestionar. (…) Sub un alt aspect, Tribunalul are în vedere şi faptul că este de notorietate că atribuţiile unui gestionar-casier presupun printre altele operaţiuni de lucru cu numerarul într-o unitate, or însăşi declaraţiile pârâtului cu privire la faptul că gestiona seiful unităţii conturează ipoteza că avea în gestiunea şi grija sa banii unităţii unde era încadrat şi că era direct răspunzător de păstrarea acestora în condiţii de securitate, fiind superflu a sublinia că era necesar să ia toate măsurile de securitate în vederea evitării oricăror posibile incidente ori sustrageri, cu atât mai mult cu cât reclamantul avea şi atribuţii pe teren, plecând în anumite momente ale zilei din casieria care deservea acestuia drept birou/ spaţiu în care îşi desfăşura activitatea zilnică”, se arată în motivarea instanței, așa cum apare pe rejust.ro.
Sursa foto: www.rfi.ro