Toate reşedinţele de judeţ au dificultăţi în gestionarea deşeurilor şi niciuna nu s-a apropiat de punctajul maxim în domeniu, a declarat Andreea Petruţ, expert de mediu la asociaţia Act for Tomorrow, miercuri, cu prilejul lansării Raportului naţional de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale de către această organizaţie şi Societatea Academică din România. „Nicio reşedinţă de judeţ nu s-a apropiat de punctajul de 100 de puncte, maximum a fost de 70 de puncte (…). Pe zona de implementare a instrumentului economic ‘plăteşti pentru cât arunci’ avem 37% dintre municipalităţi care nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului, dar la aceştia se adună şi cei 34,7%, care practic au doar contactele actualizate cu acest instrument (…) Doar 28% l-au implementat pe unul dintre criteriile frecvenţă, volum, greutate”, a spus Andreea Petruţ.
Ea a afirmat că printre recomandări se numără: facilităţi fiscale pentru comercianţii care pun pe piaţă produse fără ambalaje, şcoli circulare, campanii privind reducerea consumului de apă îmbuteliată, măsuri de reducere a deşeurilor în instituţii publice, coşuri de gunoi inteligente, securizarea ghenelor. Studiul a fost realizat în perioada septembrie 2021 – mai 2022 şi a vizat 47 de UAT-uri (municipii reşedinţă de judeţ şi primăriile de sector din Bucureşti).
Utilizând informaţiile primite, precum şi informaţiile culese de pe site-urile primăriilor, dar şi informaţii din presa locală şi alte site-uri relevante, au fost centralizate şi analizate datele în funcţie de indicatorii specifici fiecărui domeniu (educaţie, transport public, gestionarea deşeurilor) şi au fost desemnaţi câştigătorii pe fiecare categorie.
În ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor, locul întâi i-a revenit municipiului Sibiu (71 de puncte), locul 2 – localităţii Oradea (70 de puncte), locul 3 – municipiilor Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc şi Iaşi (63,5 puncte). Au fost oferite punctaje pentru: asigurarea colectării separate pe fracţii, îndeplinirea ţintelor de reciclare la nivel de municipalitate, implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci”, informarea şi educarea cetăţenilor.
La categoria educaţie, clasamentul a fost următorul: locul 1 – Primăria Sectorului 2, locul 2 – Sibiu şi Oradea, locul 3 – Piteşti şi Târgovişte. Au fost oferite punctaje pentru: acordarea burselor şcolare, asigurarea pazei în unităţile de învăţământ, acordarea fondurilor destinate cabinetelor medicale, internatelor şi căminelor şcolare, finanţarea cheltuielilor cu investiţiile în şcoli, accesibilizarea unităţilor de învăţământ pentru elevii cu dizabilităţi locomotorii.
Printre deficienţele constatate se numără: patru unităţi administrativ teritoriale nu aveau la nivelul lunii aprilie 2021 o hotărâre de consiliu local aprobată în condiţiile legii, în vederea stabilirii cuantumului şi numărului burselor şcolare, deşi Guvernul alocă bani din sume defalcate din TVA pentru plata burselor la cuantumul minim (100 de lei); şapte municipii ori refuză să asigure paza unităţilor şcolare, ori chiar neagă faptul că au această responsabilitate; 13 localităţi nu asigură sumele necesare în vederea funcţionării cabinetelor de medicină şcolară generală sau asistenţă stomatologică; doar nouă UAT-uri respectă obligaţia legală de a acorda subvenţii pentru cantinele şi internatele şcolare, restul de 38 încălcându-şi această obligaţie prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.
La categoria transport public, clasamentul a fost următorul: locul 1 – Timişoara (92 de puncte), locul 2 – Bucureşti şi Cluj-Napoca (88 de puncte), locul 3 – Sibiu (86 de puncte). Punctajul a fost alcătuit ţinându-se cont de mai multe aspecte, printre care: numărul de staţii de călători raportat la cel al locuitorilor municipiului, existenţa terminalelor/staţiilor de transport public intermodale, nivelul de deservire metropolitan, acordarea de subvenţii şi facilităţi pentru grupurile vulnerabile.
