Angajaţii din anumite profesii – precum agricultorii, muncitorii sezonieri şi salariaţii din construcţii – care îi fac să se expună la radiaţii solare intense din cauza activităţilor desfăşurate în aer liber se confruntă cu un risc mai mare de a dezvolta un cancer al pielii dacă nu adoptă măsuri de protecţie necesare, informează AFP miercuri. Potrivit celor mai recente statistici publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), între două milioane şi trei milioane de cancere „cutanate non-melanocitare‟, care reprezintă aproximativ 90% din cancerele de piele, sunt înregistrate în fiecare an în lume. De altfel, 132.000 de melanoame maligne – formele cele mai grave de cancer al pielii – sunt diagnosticate anual, cifrele înregistrând o creştere constantă.
Primul factor responsabil pentru aceste cancere: expunerea la radiaţiile ultraviolete (UV). O expunere intermitentă dar puternică provoacă arsuri solare, care, pe termen lung, favorizează dezvoltarea de melanoame. O expunere prelungită la soare (de exemplu, în cadrul unei profesii exercitate în aer liber) favorizează apariţia de carcinoame, tipurile de cancer mai puţin grave, dar mai frecvente. Angajaţii care lucrează în aer liber fac astfel parte din categoria persoanelor cu risc. „Când cumulăm factorii de expunere solară, la muncă şi în viaţa privată, trebuie să sporim măsurile de precauţie, mai ales dacă o persoană are pielea deschisă şi prezintă antecedente familiale‟, a declarat Luc Sulimovic, preşedintele Sindicatului naţional al medicilor dermatologi-venerologi (SNDV) din Franţa.
Printre măsurile care trebuie adoptate, SNDV recomandă în primul rând evitarea expunerii la soare între orele 12:00 şi 16:00, atunci când este posibil. „Cea mai bună protecţie este să purtaţi haine închise, şapcă şi ochelari de soare şi să vă aplicaţi cremă de protecţie solară la fiecare două-trei ore pe părţile corpului care nu sunt acoperite‟, a adăugat preşedintele SNDV. Opinia publică din Franţa a fost sensibilizată pe marginea acestui subiect de câţiva ani deja, însă mesajele privind protecţia nu sunt suficient promovate, afirmă Pierre Cesarini, directorul asociaţiei „Securité solaire‟, un centru care colaborează cu OMS.
Boală profesională
În Germania, recunoaşterea în 2015 ca boală profesională a cancerelor de piele cauzate de razele ultraviolete a contribuit la apariţia unei atenţii sporite în rândul publicului larg faţă de această problematică şi a relansat campaniile de prevenţie şi de depistare, a adăugat el. Numeroase profesii sunt considerate a fi expuse în faţa riscurilor: factori poştali, grădinari, muncitori sezonieri, anumite categorii de poliţişti, animatori, supraveghetori din zonele de plajă şi scăldat, pescari şi agricultori. Mathieu Longet, un tânăr medic stagiar, a publicat recent o teză despre comportamentele – prin prisma riscurilor de expunere solară – agricultorilor din Franche-Comté, o regiune din estul Franţei, situată de-a lungul graniţei cu Elveţia.
Principala constatare: agricultorii sunt puternic expuşi; ei petrec, în majoritatea lor, între şase şi şapte zile pe săptămână lucrând timp de multe ore în aer liber. Totuşi, aproape 56% dintre ei nu sunt preocupaţi de expunerea la razele ultraviolete, a dezvăluit tânărul medic francez. Ei folosesc cu precădere pălăria, însă toate protecţiile vestimentare sunt insuficient purtate, iar crema solară este destul de puţin acceptată, în special în rândul bărbaţilor. În plus, recurgerea la asistenţă medicală este scăzută: 63,5% dintre ei nu au beneficiat niciodată de o examinare cutanată din partea medicului lor generalist, iar 61,5% nu au fost consultaţi niciodată de un medic dermatolog.
Deşi 74% dintre agricultorii din acea regiune sunt de părere că se expun în faţa unor riscuri solare, ei nu se protejează suficient, a concluzionat tânărul medic francez. „Reglementările din Franţa îi obligă pe angajatori să furnizeze echipamente de protecţie, însă angajaţii le-ar purta probabil mai mult dacă acestea ar fi mai bine adaptate‟, a subliniat Nathalie Clastres, de la Liga naţională de luptă împotriva cancerului. Ea citează exemplul grădinarilor, care poartă tricouri din bumbac şi o vestă din poliester: „La peste 30 de grade Celsius, suferă din cauza căldurii. În condiţiile în care există pe piaţă articole vestimentare anti-UV care permit o ventilaţie mai bună a corpului‟. Un alt imperativ ar fi, potrivit acestei specialiste, furnizarea sistematică de cremă de protecţie solară către angajaţii care lucrează în aer liber.
