NATO şi-a însărcinat comandanţii militari să stabilească detaliile pentru desfăşurarea de grupuri de luptă în flancul sud-estic al Alianţei Nord-Atlantice drept răspuns la acumularea de trupe ruse la frontierele Ucrainei, a declarat miercuri Jens Stoltenberg, relatează Reuters, DPA şi AFP. „Miniştrii au decis să dezvolte opţiuni pentru a întări şi mai mult apărarea şi descurajarea NATO, inclusiv să ia în considerare înfiinţarea de noi grupuri de luptă ale NATO în centrul, estul şi sud-estul Europei”, le-a spus secretarul general al NATO jurnaliştilor după încheierea reuniunii miniştrilor apărării din ţările aliate, la Bruxelles. „Comandanţii noştri militari vor stabili acum detaliile şi vor raporta în termen de săptămâni”, a adăugat el.
Grupuri noi de luptă, dacă vor fi aprobate, vor fi desfăşurate în România şi în regiunea Mării Negre, a precizat Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă. Diplomaţi citaţi de Reuters susţin că grupuri de luptă ar putea fi înfiinţate în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, în ceea ce ar fi cea mai mare schimbare în postura militară a NATO după ce Alianţa a mutat trupe în ţările baltice şi Polonia după anexarea Crimeei de la Ucraina în 2014. „Ne-am sporit într-un mod defensiv prezenţa în est şi luăm în considerare să o sporim şi mai mult. România este gata să găzduiască un grup tactic, Franţa este gata să-l comande, şi mai mulţi aliaţi vor să participe la această forţă multinaţională, dar nicio decizie definitivă nu a fost luată”, a mai spus Stoltenberg, potrivit AFP.
Secretarul general al NATO a spus că „Rusia a demonstrat voinţa de a utiliza forţa pentru a constrânge alte ţări”. „Noua normalitate este că Rusia a demonstrat că este cu adevărat dispusă să conteste principiile fundamentale ale securităţii noastre, dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege calea”, a adăugat el. Chiar dacă trupele ruse se vor retrage acum, evenimentele recente au arătat că NATO trebuie să ia în considerare schimbări pe termen lung în distribuţia sa de forţe în Europa, a apreciat şeful Alianţei Nord-Atlantice.
El a precizat însă că NATO poate dovedi faptul că Rusia nu şi-a retras trupele de la frontierele Ucrainei cu imagini din satelit. „Informaţiile pe care le prezentăm sunt confirmate şi de surse deschise, de imagini provenite de la sateliţi comerciali”, le-a spus Stoltenberg jurnaliştilor.
NATO are desfăşurate în prezent patru unităţi de luptă multinaţionale cu un efectiv de circa 5.000 de militari în Polonia, Lituania, Letonia şi Estonia, conduse de SUA, Germania, Canada şi Marea Britanie. Ele sunt menite să le asigure timpul necesar pentru a ajunge la linia frontului trupelor NATO suplimentare în caz de necesitate. Diplomaţii citaţi de Reuters susţin că patru noi unităţi cu un efectiv total de circa 4.000 de militari ar putea fi staţionate în România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.
Ministrul slovac al apărării, Jaroslav Nad, a spus că Republica Cehă ar putea fi parte a grupului de luptă din Slovacia, dar a precizat că discuţiile sunt abia la început. Praga a refuzat să confirme sau să nege eventuala sa implicare. „Dacă Republicii Cehe i se cere o anumită formă de asistenţă, guvernul şi parlamentul vor decide”, a precizat Ministerul Apărării din Republica Cehă.
Washingtonul nu remarcă nicio retragere a trupelor ruse de la graniţa ucraineană
Secretarul american de stat Antony Blinken a declarat miercuri că Statele Unite nu au observat până în prezent nicio retragere a trupelor ruseşti masate aproape de frontiera cu Ucraina şi că, dimpotrivă, Moscova îşi deplasează unităţi esenţiale mai aproape în zonă, transmite Reuters.
Rusia a anunţat anterior că unele dintre forţele concentrate în apropierea frontierei ucrainene sunt în curs de retragere miercuri. În schimb, NATO afirmă că dislocarea de trupe ruseşti acolo continuă, evaluare împărtăşită de Blinken într-un interviu matinal. ”Iată ce spune Rusia şi iată ce face Rusia. Şi nu am văzut nicio retragere a forţelor ei”, a spus secretarul american de stat în interviul acordat postului MSNBC. ”Vedem în continuare unităţi esenţiale deplasându-se către graniţă, nu dinspre graniţă”, a susţinut el.
Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, a declarat miercuri că Rusia are concentrate în continuare ‘la fel de multe forţe’ în apropiere de Ucraina şi că anunţurile privind retragerea unităţilor ruse mai trebuie încă ‘verificate’, relatează AFP. ‘E mai bine decât nimic (…) dar eu sunt un pic ca Toma necredinciosul, inclusiv cu privire la anunţurile făcute’, a afirmat Le Drian în faţa Comisiei pentru afaceri externe din Senatul francez, insistând că anunţurile Rusiei cu privire la retragerea parţială a soldaţilor comasaţi la frontiera cu Ucraina trebuie să fie ‘verificate’. ‘Sunt la fel de multe forţe şi manevrele continuă’, a subliniat şeful diplomaţiei franceze, întrebându-se dacă anunţul revenirii unităţilor în garnizoanele lor relevă o ‘simplă rotaţie sau o retragere’. ‘Aşadar, luăm aceasta ca pe un semn, dar eu nu sunt dintre cei care cred că (…) faţă de săptămâna trecută, când ne aflam în faţa unui risc iminent de război, astăzi a sosit pacea’, a spus el. ‘Sunt reunite toate condiţiile pentru o operaţiune de intervenţie masivă a forţelor ruse în Ucraina’, a reiterat Jean-Yves Le Drian. ‘Dar oare preşedintele Putin a decis să o facă? Nu, în orice caz nu în acest moment’, a adăugat el.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat miercuri că nu a constatat deocamdată nicio retragere a trupelor ruse de pe poziţiile din apropierea frontierei ucrainene, relatează Reuters, care citează BBC. ”Să fiu sincer, noi reacţionăm la realitatea care există şi nu vedem deocamdată vreo retragere, doar am auzit despre ea”, a spus Zelenski în timpul unei vizite în vestul Ucrainei. ”Cred că toţi oamenii normali se aşteaptă la o dezescaladare. În ce priveşte ameninţarea, am spus de multe ori că suntem calmi în legătură cu orice ameninţări pentru că ne amintim că toată această situaţie nu a început ieri. Acest lucru se întâmplă de mulţi ani. Atunci când trupele se retrag toată lumea va vedea asta… dar pentru moment, este doar o declaraţie”, a adăugat şeful statului ucrainean.
Rusia vrea ca NATO să promită public că nu va primi Ucraina în rândurile sale
Rusia vrea ca NATO să promită public că nu va primi Ucraina în rândurile sale, a declarat miercuri diplomatul rus Konstantin Gavrilov, citat de agenţia rusă de presă RIA, potrivit Reuters. Konstantin Gavrilov, şeful delegaţiei ruse la negocierile de la Viena privind securitatea militară şi controlul armelor, a mai anunţat că Rusia nu va lua parte la reuniunea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare (OSCE) pentru a discuta despre exerciţiile militare ale Moscovei în Belarus. Potrivit diplomatului rus, întâlnirea a fost cerută de statele baltice şi a fost programată pentru ora 14:00 GMT la Viena. În acelaşi timp, reprezentantul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, a declarat miercuri că Rusia nu se aşteaptă la o escaladare a crizei privind Ucraina în următoarele săptămâni, potrivit agenţiei ruse de presă Interfax.
Marile puteri sunt angajate într-una din cele mai profunde crize în relaţiile Est-Vest din ultimele decenii, disputele fiind în jurul influenţei de după Războiul Rece şi alimentărilor cu energie, în contextul în care Rusia vrea să oprească Ucraina vecină să adere vreodată la NATO. Rusia şi-a comasat forţele militare în apropierea Ucrainei, alimentând temerile privind o invazie. Moscova neagă că ar plănui un atac. Marţi, Rusia a anunţat că îşi retrage unele trupe de la graniţa cu Ucraina, însă puterile occidentale şi-au exprimat scepticismul în privinţa importanţei acestei retrageri.
