O femeie din Păunești a obținut câteva mii de lei despăgubiri de la un bărbat care, în octombrie 2019, intrase cu mașina în căruța în care se afla aceasta. Chiar dacă bărbatul a scăpat de răspunderea penală la acel moment, instanța civilă a considerat că acesta se face direct răspunzător de suferințele femeii rănite în urma accidentului, astfel încât a decis să îi admită în parte acțiunea în care solicita 2.500 lei – daune morale, 600 lei – daune materiale, și plata cheltuielilor de judecată. „Admite, în parte, cererea, având ca obiect pretenţii formulată de reclamanta (…), în contradictoriu cu pârâtul (…). Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 2.400 lei, cu titlu de despăgubiri morale, şi suma de 600 lei, cu titlu de despăgubiri materiale. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 877 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată”, se arată în prima hotărâre a instanței, care deja a fost atacată cu apel.
Până să se ajungă la această soluție, instanța a dispus însă administrarea de probe, inclusiv audierea unor martori, în condițiile în care reclamanta arăta în acțiune că, pe 1 octombrie 2019, fusese victima unui accident rutier produs din culpa pârâtului, care în timp ce se afla la volan nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de întoarcere și a acroșat cu partea laterală căruța pe care o conducea. În urma impactului, femeia a fost rănită necesitând 10-12 zile de îngrijiri medicale, iar o perioadă, până la vindecare, aceasta a apelat la ajutorul unei vecine care să o ajute în gospodărie, cu atât mai mult cu cât avea în grijă și o bunică, imobilizată la pat. Din acest motiv se și solicitaseră daunele, deși șoferul primise clasare câteva luni mai târziu în dosarul penal, considerându-se că fapta nu constituie infracțiune. În apărarea sa, pârâtul a arătat însă că femeia a fost cea care intrase în mașina sa. În plus, aceasta nu purta îmbrăcăminte reflectorizantă, iar căruța nu era înregistrată și nici dotată cu luminile corespunzătoare.
„A fost deschis dosarul de urmărire penală (…), iar în urma verificărilor efectuate, organele de cercetare penală au stabilit că pârâtul, în timp ce conducea cu viteză redusă autovehiculul (…), nu s-a asigurat la efectuarea manevrei de întoarcere, acroșând cu partea laterală dreapta vehiculul cu tracțiune animală condus de (…), care se angajase regulamentar în depășirea acestuia. Astfel s-a stabilit că vinovat de producerea evenimentului se face pârâtul, care nu s-a asigurat corespunzător înaintea efectuării manevrei de întoarcere. (…) Pârâtul nu a respectat prevederile care arată că orice conducător de vehicule care se pune în mișcare are obligația de a acorda prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe drum. Acesta, conform declarațiilor martorilor, a oprit autovehiculul pe partea dreaptă a sensului său de mers și după un timp a pus în mișcare autoturismul, fără a se asigura corespunzător, intrând în coliziune cu atelajul hipo condus de către reclamantă.
Din declarațiile martorilor a reieșit că la momentul accidentului afară era lumină, iar din actele de urmărire penală reiese că fapta a fost sesizată în ziua de 01.10.2019 la ora 18.40. Conform informațiilor Wikipedia, la începutul lunii octombrie soarele răsare la 7.14 și apune la 18.57. Astfel instanța reține că la momentul producerii evenimentului rutier afară era ziuă, nefiind nici seară și nici întuneric (…). Este adevărat că nici reclamanta nu a respectat întocmai normele rutiere, întrucât nu avea montat numărul de înregistrare pe vehiculul cu tracțiune animală și nu avea asupra sa certificatul de înregistrare, însă aceste fapte nu au nicio influență asupra evenimentului rutier în sine. Aceasta poate răspunde cel mult contravențional pentru fapta sa, însă nu se poate reține o legătură de cauzalitate între omisiunile reclamantei și rezultatul produs în urma accidentului.
De asemenea nu se poate reține că reclamanta s-a angajat neregulamentar în depășirea autovehiculului condus de către pârât întrucât din probatoriul administrat a reieșit că pârâtul a oprit autoturismul pe partea dreaptă a sensului său de mers, în afara părții carosabile, reclamanta nefiind obligată să schimbe direcția de mers. Ca urmare, instanța reține că prejudiciul s-a produs în urma acțiunii incorecte a pârâtului care a pus în mișcare autoturismul fără să se asigure. În plus, după producerea evenimentului, conform declarațiilor martorilor, confirmate de actul de cercetare la fața locului, pârâtul a părăsit locul accidentului invocând o situație neprobată și anume faptul că s-a speriat de fiii reclamantei.
În consecință, instanța constată îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana pârâtului. Așadar a fost dovedită răspunderea persoanei care a provocat accidentul soldat cu vătămarea corporală a reclamantei, atât în cadrul dosarului penal întocmit, cât și în urma cercetării efectuate de către instanța civilă. (…) acordarea unei despăgubiri în cuantum de 200 lei/ zi de îngrijire medicală este suficientă pentru a-i alina suferințele fizice și psihice îndurate. Cu privire la prejudiciul material, instanța reține ca fiind pertinente susținerile reclamantei, prin coroborare cu declarația martorei (…) și consideră că deși a recompensat martora pentru munca prestată în folosul reclamantei și al bunicii sale cu alimente, evaluarea acestora la suma de 600 lei nu este exagerată, având în vedere că aceasta a efectuat activități gospodărești timp de aproximativ două săptămâni (aproximativ 42 lei /zi). Cum și acest prejudiciu este consecința faptei pârâtului, în legătură imediată cu acțiunea nelegală a acestuia, instanța va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamantă a sumei de 600 lei cu titlu de daune materiale”, se explică în motivarea hotărârii, așa cum apare pe rolii.ro.
