România trebuie să iasă din „doliul” după forţa de muncă pe care a pierdut-o şi să se gândească cum poate fi suplinit acest deficit, să apeleze la forţa de muncă mai ales din zona Asiei, a declarat, marţi, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban. „Probabil trecem printr-o ciclicitate, pentru că ce ni se întâmplă nouă ce li s-a întâmplat şi ţărilor din vest acum zeci de ani, când ştim bine că italienii, portughezii munceau în Germania şi în ţările nordice. Iată că a venit şi rândul nostru să migrăm. Cred că e timpul să ieşim din acest doliu, cu ghilimele, după forţa de muncă pe care am pierdut-o, trebuie să ne gândim la viitor şi să ne gândim cum suplinim acest deficit de forţă de muncă, cu toate că sunt cam două milioane de cetăţeni apţi de muncă existenţi în România azi şi care nu muncesc. Şi de aici am avut grijă să scot acele categorii defavorizate. Vorbesc de apţi de muncă (…) Dar până se vor trezi acei două milioane de oameni la realitate cred că trebuie să apelăm la forţa de muncă calificată mai ales din zona Asiei, pentru că ne e mai la îndemână”, a spus Daraban la conferinţa „Impactul şi managementul migraţiei cetăţenilor străini în România – Perspective şi soluţii cu privire la managementul şi performanţele lucrătorilor străini”, organizată de CCIR, în parteneriat cu TAKT Manpower România şi PATROMIL.
Preşedintele Camerei de Comerţ a subliniat că România se află într-o zonă „oarecum defavorizată”, iar poziţia geostrategică la Marea Neagră nu este neapărat o binecuvântare, în contextul în care ţările riverane sunt „slabe” din punct de vedere economic. „Suntem din păcate într-o zonă oarecum defavorizată, în sensul că, deşi mulţi spun de celebra noastră poziţie geostrategică la Marea Neagră. Marea Neagră să ştiţi că nu e neapărat o binecuvântare, mai ales în contextul în care are ţări riverane slabe din punct de vedere economic. Mării Negre îi lipseşte de fapt acel motor al economiei, acel generator, ceva de genul Coreii de Sud, Germaniei, care să aducă trafic, să forţeze strâmtorile turceşti pentru un comerţ adecvat. Din păcate, Bulgaria are 69 miliarde de dolari PIB-ul, România 248 miliarde de dolari, Ucraina 155 miliarde de dolari, Rusia 1.493 miliarde şi Georgia 15,8. Am scos Turcia din ecuaţia Mării Negre pentru că turcii tot ce au comercial e la sud de Istanbul, către Marmara, Egee şi Mediterană”, a explicat Daraban.
El a adăugat că, în acest context, trebuie folosită ruta de transport intern europeană „care se numeşte Dunărea”, care să fie adusă la capacitatea „măcar la jumătate din ce se întâmplă pe Rin”. „Şi aici rămâne de văzut dacă vom reuşi, mai ales cu PNRR (Planul Naţional de Redresare şi REzilienţă n.r) şi alte proiecte europene, pe care să le înţeleagă şi celelalte ţări riverane Dunării ca să putem avea această soluţie”, a punctat preşedintele CCIR. Daraban a mai arătat că sunt domenii clar afectate de lipsa forţei de muncă şi, din bilanţurile contabile depuse anul acesta de companii, „lipsesc” 100.000 de oameni. „Sunt 37.000 de societăţi în plus care au depus bilanţul şi, paradoxal, lipsesc 100.000 de oameni. Din 4,1 milioane, acum suntem cam 3,9 milioane. Deci au dispărut cam 100.000 din ce declară societăţile. Trebuie să fim şi conştienţi că tehnologia vine din urmă. Tehnologia în general suplineşte forţa de muncă, dar nu suntem noi în faza aceea înalt tehnologică”, a punctat oficialul CCIR. Acesta a subliniat că, după anul 2.000, atrăgeam investiţiile străine în România cu forţa de muncă şi calificată şi suficientă, ori în prezent nu ne mai putem lăuda cu acest lucru.