Arheologi de la Muzeul Brăilei „Carol I” și Muzeul Vrancei au demarat, ieri, cercetarea arheologică preventivă în situl de la Nănești, punctul ”Gorgan”. Cercetările de teren fac parte din proiectul „Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecție și LiDAR a drumurilor, granițelor și câmpurilor de luptă din Carpații de Sud-Est (HiLands)” prin care vor fi cercetate coridoarele comerciale, culturale din zona Carpaților de Curbură. La evenimentul de la Nănești au fost prezenți dr. Stănică Pandrea, şef Secţia Arheologie, conf. univ. dr. Costin Croitoru (Muzeul Brăilei „Carol I”), Aurora Apostu și Mădălina Stănescu (Muzeul Vrancei), Artur Ghinea director executiv Direcția pentru Cultură Vrancea. Situat în apropierea drumului național ce leagă Focșaniul de Brăila, la circa 1 km nord de satul Nănești, situl arheologic este înscris în Lista Monumentelor Istorice (LMI), cod VN-I-s-B-06384, și în Repertoriul Arheologic Național (RAN), cod 177959.01. Proiectul este coordonat de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, alături de partenerii Muzeul Brăilei „Carol I” şi Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Director de proiect: dr. Valeriu Sîrbu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti.
Acţiunile de cercetare au demarat din cursul anului 2020, când s-au desfășurat ample verificări de teren, în general de-a lungul Văii Siretului și afluenților săi. Au fost urmărite cu predilecție acele „obiective care jalonează conexiunile riverane și rutiere dintre Valea Dunării și spațiul intracarpatic”. La nivelul județului Vrancea sunt identificate două obiective care prezintă o atenție deosebită. Primul este punctul „Gorgan” situat pe malul drept al Siretului, la aproximativ un kilometru spre nord de comuna Nănești şi la doi kilometri de confluența Siretului cu Putna, pe un promontoriu cu o suprafață de aproximativ două hectare. Acesta este semnalat în literatura de specialitate datorită numeroaselor materiale arheologice recoltate de pe suprafața sa, scoase la iveală în urma arăturilor, respectiv o așezare „neolitică (cultura Cucuteni A-B și B) și hallstattiană, cât și o așezare medievală”. Al doilea obiectiv este la Mărtinești, comuna Tătăranu, unde este semnalată o necropolă din secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureș-Cerneahov).
Sursa foto: Costin Croitoru
